Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Adrian Năstase a dat publicităţii o notă în care afirmă că votul exprimat în plenul Camerei privind numirea lui Valer Dorneanu judecător la Curtea Consituţională a fost constituţional, el reprezentând o largă majoritate din deputaţii prezenţi în condiţiile existenţei cvorumului legal de adoptare prevăzut de art. 67 din Constituţie.
Alegerea unui judecător la Curtea Constituţională din partea Camerei Deputaţilor s-a lăsat marţi cu scandal între parlamentari. Camera Deputaţilor trebuie să-şI aleagă reprezentantul în cadrul Curţii Constituţionale, întrucât i-a expirat mandatul celui care a fost numit acum nouă ani, Ioan Vida - chiar preşedintele CCR. Pentru acest post au candidat Valer Dorneanu, propus de PSD, şI Ştefan Minea, propus de PDL, acesta din urmă fiind adus de la Cluj chiar de premierul Emil Boc şI impus drept candidat al grupului PDL, în condiţiile în care în partid se vehiculase până acum numele lui Flavius Baias, finul lui Valeriu Stoica. În urma votului secret din Camera Deputaţilor, Valer Dorneanu a obţinut 161 de voturi, iar Ştefan Minea doar 123. Constatând cu stupoare că preferatul lui Boc n-a reuşit să obţină postul în CCR, pedeliştii au declarat că voturile lui Dorneanu nu sunt suficiente pentru a deveni judecător întrucât Legea Curţii Constituţionale impune o majoritate de jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor pentru alegerea unui nou membru, adică 168 de voturi. PSD a invocat însă o decizie mai veche a Curţii Constituţionale care arată că toate deciziile Camerei se iau cu majoritate simplă de voturi. Cum disputa părea fără ieşire, Roberta Anastase a suspendat şedinţa, fără un verdict, urmând ca discuţia să se reia într-o altă şedinţă. Postul de la CCR este important pentru partide în condiţiile în care se întrevede o contestare la Curte a legii privind măsurile de austeritate.
Redăm integral conţinutul notei semnate de Adrian Năstase
"La data de 1 iunie 2010 s-a desfăşurat şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată, printre alte puncte înscrise pe Ordinea de zi, numirii unui judecător la Curtea Constituţională pe locul ce va rămâne vacant ca urmare a expirării mandatului domnului judecător Ioan Vida la 7 iunie 2010. Pentru acest post au candidat Valer Dorneanu din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice a PSD + PC şi Ştefan Minea din partea Grupului parlamentar al PDL, ambii fiind avizaţi prin Raportul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, prezentat în plen.
Procedura de vot şi de numire s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile art. 128 şi art. 129 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Votul a fost secret , exprimat prin buletine de vot. După desfăşurarea votului Comisia de numărare şi validare a voturilor aleasă de plenul Camerei a prezentat procesul verbal care a consemnat următorul rezultat:
● total deputaţi 334;
● total deputaţi prezenţi la vot: 303;
● total voturi exprimate: 285 din care:
● 4 voturi anulate
● 161 voturi pentru Valer Dorneanu
● 123 voturi pentru Şefan Minea
După prezentarea rezultatului votului şi anunţarea persoanei care urmează să fie numită judecător, respectiv, domnul Valer Dorneanu, practic s-a încheiat procedura de validare şi numire. Cu toate acestea, doamna Roberta Anastase, Preşedinta Camerei Deputaţilor, care a prezidat şedinţa, a intervenit şi a declarat că rezultatul votului nu este definitiv, iar procedura de numire n-ar fi fost finalizată întrucât pentru a fi numit câştigător un candidat avea nevoie de cel puţin 168 de voturi ca să întrunească majoritatea deputaţilor în conformitate cu prevederile art.5 (4) din Legea nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În consecinţă, a anunţat că este nevoie de un al doilea tur în urma căruia va câştiga candidatul cu cel mai mare număr de voturi din cei prezenţi la vot şi a suspendat şedinţa.
Intervenţia şi susţinerea doamnei Preşedintă a Camerei Deputaţilor a fost neregulamentară şi neconstituţională.
Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Acest text este reluat în cuprinsul şi art. 129 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în 2005.
Votul exprimat în plenul Camerei a fost aşadar constituţional, el reprezentând o largă majoritate din deputaţii prezenţi în condiţiile existenţei cvorumului legal de adoptare prevăzut de art. 67 din Constituţie.
Această concluzie este confirmată şi fundamentată prin mai multe decizii ale Curţii Constituţionale. Astfel, prin Decizia nr.989 din 1 octombrie 2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din 22 octombrie 2008, Curtea a constatat că prevederile fostului art. 155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor care stabilea un cvorum de vot de cel puţin două treimi pentru adoptarea unei hotărâri de punere sub urmărire penală a membrilor Guvernului sunt neconstituţionale întrucât contravin dispoziţiilor constituţionale din art. 76 alin. (2).
De asemenea, prin Decizia nr. 392 din 17 aprilie 2007 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 325 din 15 mai 2007, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt neconstituţionale.
Textul respectiv stabilea că "Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două camere cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor".
Motivarea deciziei are în vedere nesocotirea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
De remarcat că, prin aceeaşi decizie Curtea statuează că pentru hotărârile Parlamentului un alt cvorum de vot mai calificat există doar în cazurile prevăzute expres de Constituţie, instanţa constituţională evocând prevederile art. 95 alin. (1) cu privire la suspendarea Preşedintelui, unde se cere votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, precum şi cele ale art. 103 alin. (3) cu privire la acordarea încrederii Guvernului cu acelaşi cvorum de vot.
Desigur, la cele două exemple se mai pot adăuga prevederile art. 96 alin. (1) cu privire la punerea sub acuzare a Preşedintelui pentru înaltă trădare şi, desigur, prevederile art. 76 alin. (1) potrivit cărora hotărârile privind regulamentele camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.
Invocarea prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 este evocată şi neîntemeiată, această concluzie rezultând clar dintr-o interpretare logică şi sistematică a textului. Textul prevede că "Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei Juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. Finalul textului stabileşte fără echivoc cvorumul de vot în deplin acord cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie. Textul nu are în vedere un al doilea tur şi nici nu ar putea. Pe de altă parte, sintagma "cu votul majorităţii membrilor săi" are în vedere, în mod evident, condiţia cvorumului de şedinţă, adică trebuie să fie prezenţi şi să voteze majoritatea membrilor.
O altă interpretare, respectiv interpretarea oferită de Preşedinta Camerei Deputaţilor, ar plasa textul, cu certitudine, în zona neconstituţionalităţii sale.
Şi o demonstrează mai multe decizii ale Curţii Constituţionale în care se subliniază că acestea sunt general obligatorii producând efecte erga omnes, adică absolute. Ne referim în acest sens, printre altele, la: Decizia 186/1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 213/2000, Decizia nr. 1237/2009 în Monitorul Oficial nr. 758/2010, nr. 162/2009 în Monitorul Oficial nr. 28/2010, Decizia nr. 414/2010 Monitorul Oficial nr.291/2010 din care rezultă că sunt lovite de efectul neconstituţionalităţii nu numai textele declarate astfel expres ci şi orice alt text similar cuprins în alte legi.
În consecinţă, se impune în mod obligatoriu redactarea Hotărârii Camerei deputaţilor privind numirea domnului Valer Dorneanu judecător la Curtea Constituţională, care să fie semnată de Preşedinta Camerei Deputaţilor şi trimisă spre publicare Monitorului Oficial al României. Adrian Năstase "