Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a iniţiat un proiect de lege a lustraţiei care a fost adoptat de Senat şi urmează să fie dezbătut in Camera Deputaţilor. Abstracţie făcănd de faptul că dacă o astfel de iniţiativă era, poate, binevenită in primii ani de după Revoluţia din decembrie 1989 şi că ea astăzi apare ca tardivă, proiectul - aşa cum se prezintă acum - ridică mai multe tipuri de probleme.
S-a iniţiat un proiect de lege a lustraţiei care a fost adoptat de Senat şi urmează să fie dezbătut in Camera Deputaţilor. Abstracţie făcănd de faptul că dacă o astfel de iniţiativă era, poate, binevenită in primii ani de după Revoluţia din decembrie 1989 şi că ea astăzi apare ca tardivă, proiectul - aşa cum se prezintă acum - ridică mai multe tipuri de probleme.
1.Legea este intemeiată pe o filozofie strămbă, care a funcţionat doar in regimuri totalitare, promovănd două idei de bază: (1) Trecutul este mai important decăt prezentul, respectiv că biografia unui om este mai importantă decăt ceea ce a făcut şi face acel om de la Revoluţia din decembrie pănă in prezent; (2) Funcţiile publice sunt izvor de privilegii şi avantaje şi "drept este" ca aceste privilegii şi avantaje să fie rezervate celor care nu le-au avut. Este o reluare, intr-un alt plan, a principiului marxist-leninist al "exproprierii expropriatorilor".
2.Legea intră in conflict cu
Constituţia Romăniei deoarece:
a) Limitează dreptul cetăţenilor de a fi aleşi;
b) Limitează dreptul la muncă, ingrădind libertatea de alegere a ocupaţiei şi a locului de muncă;
c) Aplică retroactiv limitarea libertăţii de conştiinţă şi a convingerilor (orice activist al PCR poate afirma că a fost activist ca urmare a convingerilor sale, iar acum este pedepsit pentru ele).
3.Legea introduce criterii politice de selectare şi promovare a funcţionarilor publici, criterii care, potrivit altor reglementări legale, nu ar trebui să existe.
4.Legea va conduce la situaţii stupide: criteriile politice de selectare şi promovare a administratorilor in societăţi comerciale cu capital de stat au drept consecinţă că un "lustrat" poate ajunge PDG pe canal privat, dar nu poate ajunge simplu membru al CA intr-o societate cu capital de stat.
5.Legea instituie un principiu inadmisibil intr-o societate democrată - cel al prezumţiei de vinovăţie colectivă (prezumţie care nu a funcţionat decăt in societăţi totalitare: faţă de evrei, faţă de ţigani, faţă de moşieri, de chiaburi etc.).
6.Invocănd in expunerea de motive punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, legea invocă "in sprijinul ei" tocmai respingerea populară a acestuia prin voturile acordate lui Ion Iliescu la alegerile din 1990, 1992 şi 2000.
IGNORARE. Toate regimurile politice au aplicat lustraţii, dar cu excepţia a foarte puţine regimuri totalitare s-au ferit să le legifereze. Aliaţii victorioşi in al doilea război mondial au legiferat lustrarea elitelor din ţările infrănte prin acte ale puterilor ocupante, dar clasa politică romănească postcomunistă nu este o armată de ocupaţie victorioasă a Romăniei comuniste. Nici măcar comunismul nu a legiferat lustraţia decăt in perioada incipientă, după care, din motive propagandiste şi sub presiune internaţională, a trecut de la lustrarea prin legislaţie la lustrarea prin practică politică şi administrativă.
Iniţiatorii proiectului de lege şi Senatul Romăniei ignoră faptul că toate legile lustraţiei adoptate de ţări membre ale UE au generat reacţii europene negative şi au trebuit pănă la urmă fie să le abroge, fie să le modifice. Iniţiatorii proiectului şi Senatul Romăniei au ignorat observaţiile Consiliului Legislativ referitoare la neconstituţionalitatea legii şi la soarta altor iniţiative de acest gen; ei au ignorat şi reacţia recentă a Comisiei UE şi a Parlamentului European faţă de legea poloneză a lustraţiei.
Adoptarea unei legislaţii a lustraţiei este expresia recunoaşterii de către o parte a clasei politice romăneşti a incapacităţii sale de a convinge electoratul să utilizeze criteriile din legea lustraţiei drept criterii ale votului. Altfel spus, iniţiatorii sunt conştienţi că "lustraţii" dispun de susţinere electorală şi pentru a impiedica ca această susţinere să se materializeze in voturi scot o lege care le interzice acestora să apeleze la electorat. Merită menţionat şi faptul că lustraţia nu a fost o componentă a programului politic al nici unui partid sau alianţă in 2004 şi că nu există informaţii cu privire la susţinerea electorală a unei asemenea iniţiative.
LUSTRAŢII. Legea a declanşat o nesfărşită tărguială politică pentru simplul motiv că ea are ca ţintă persoane identificabile, şi nu principii. Dezbaterea din jurul legii a devenit ridicolă prin introducerea unor categorii de lustraţi cu ţintă directă. De exemplu, lustrarea "şefilor misiunilor comerciale" din străinătate se referă direct la Traian Băsescu, iar lustrarea "persoanelor cu responsabilităţi in domeniul operaţiunilor valutare" se referă la Theodor Stolojan. Asemenea "amendamente" dovedesc că departe de a fi vorba de principii, morală şi filozofie avem de-a face cu o simplă incăierare intre politicieni pe coridoarele puterii. Nici măcar la o indreptare morală a societăţii - nu vorbesc de "asanare", ar fi prea mult - nu cred că se poate spera că va aduce legea lustraţiei, dacă ne uităm măcar la tinerii care au intrat in viaţa politică, economică, socială, in ultimii ani, tineri necontaminaţi - datorită vărstei - de educaţia din perioada comunistă.
Se găndeşte cineva ce tulburare politică şi socială ar produce adoptarea acestui proiect de lege şi ce consecinţe nefaste ar avea pentru Romăniaş Se uită prea uşor că "cetăţile nu pot vieţui in normalitate sub semnul lui Dionisos; cetăţile trăiesc şi prosperă doar sub patronajul lui Apolo". Sunt doar căteva din motivele pentru care cred că Romănia nu are nevoie de o astfel de lege la aproape 20 de ani de la Revoluţie.
Citește pe Antena3.ro
