NEGOCIERI, NEGOCIERI.../În căutarea majorităţii pierdute

Deşi părea sigur că Stolojan se va baza pe o majoritate de 70% în Parlament, aceasta aproape că s-a volatilizat. PD-L şi PSD nu au reuşit nici ieri să depăşească divergenţele. PSD zicea că a adjudecat pentru Mircea Geoană vicepreşedinţia CSAT, PD-L nega. PSD tot nu voia cu UDMR, PD-L, da. Pentru că cei doi nu se înţelegeau, al treilea, PNL, s-a dat curtat. Deocamdată însă n-a promis decât să susţină în Parlament un guvern minoritar PD-L – UDMR.

Liderii PSD şi PD-L au luat ieri o pauză în negocierile politice oficiale, însă echipele tehnice ale celor două partide s-au întâlnit pentru a creiona documentul "Parteneriatul pentru România", care va sta la baza înţelegerii guvernamentale. Discuţiile pe programul de guvernare au fost demarate, deşi nu există un Executiv PD-L – PSD bătut în cuie, şi asta din cauza divergenţelor existente între reprezentanţii celor două formaţiuni, cea mai mare  fiind legată de UDMR. Pesediştii nu au renunţat nici ieri la condiţia lor, spunând în continuare că nu acceptă sub nici o formă ca udemeriştii să facă parte din Guvern. În aceste condiţii, negocierile bat pasul pe loc şi nu par să fie deloc încurajatoare. Unde se va ajunge dacă fiecare din cele două formaţiuni o va ţine pe-a ei, social-democraţii dau din umeri, însă un posibil răspuns a venit de la deputatul Mădălin Voicu, miercuri seară la Antena 3. "Cred că în momentul ăsta e un moment foarte important, extrem de delicat, în care PSD să zică: «Băi, nu vreţi condiţia noastră că nu intră UDMR la guvernare, am plecat». Asta ar fi ideal pentru PSD", a spus Mădălin Voicu, încălcând embargoul impus de conducerea centrală de a nu ieşi nimeni pe sticlă.

PSD ZICE UNA, PD-L ALTA
Pesediştii nu dau însă semne că ar vrea să se retragă din negocieri, dimpotrivă, aruncă cu disperare pe piaţă informaţii pe surse legate de discuţiile cu PD-L. Una dintre ele este legată de faptul că democrat-liberalii ar fi acceptat propunerea lui Mircea Geoană de modificare a legii de organizare şi funcţionare a CSAT, prin care preşedintele Senatului să preia funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, post care-i revine în prezent prim-ministrului. Aceasta ar însemna, spun surse din PSD, că Mircea Geoană, care, potrivit înţelegerii dintre cele două formaţiuni, ar prelua funcţia de preşedinte al Senatului, va deveni numărul doi în CSAT, adică secundul lui Traian Băsescu, şi nu premierul desemnat Theodor Stolojan. Surse citate de Mediafax explică şi de ce insistă Geoană să fie vice în CSAT: în acest for sunt prezentate informaţii din zona serviciilor secrete cu privire la activitatea miniştrilor, iar el poate avea acces la informaţii privind activitatea propriilor miniştri PSD şi, pe de altă parte, ar putea împiedica decizii care nu ar conveni social-democraţilor. Liderii PD-L nu confirmă însă "predarea" funcţiei de vicepreşedinte al CSAT către Mircea Geoană. Prim-vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu ne-a declarat că aceasta este "una dintre discuţii", dar nu s-a stabilit nimic, nu s-a luat nici o decizie. Secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, a susţinut acelaşi lucru, spunând că nu s-a căzut de acord pe nici o variantă. Singurul care a confirmat a fost Radu Berceanu. "Problema asta e discutată şi agreată. Acum facem hârtiile", a susţinut Berceanu.

ÎMPĂRŢIRI IMPOSIBILE
Cu toate acestea, din zona PSD au continuat să curgă în permanenţă detalii legate de înţelegerile dintre cele două partide, ca şi cum totul merge ca uns. Astfel s-a anunţat, prin Mediafax, că negociatorii social-democraţi şi democrat-liberali au stabilit modalitatea de  împărţire a ministerelor, pe principiul "perechilor de portofolii", astfel încât partidul care optează pentru unul dintre cele două ministere din pachet nu mai are dreptul să îl solicite şi pe celălalt. Tradus, ar însemna ca partidul care decide să preia Ministerul de Interne va renunţa la Ministerul de Justiţie, cele două portofolii fiind incluse într-un pachet. Este puţin probabil însă că se va întâmpla aşa, pentru că democrat-liberalii ar fi nevoiţi să aleagă între Vasile Blaga la Interne şi Monica Macovei la Justiţie, în condiţiile în care amândoi sunt susţinuţi puternic de PD-L şi de preşedintele Traian Băsescu. O problemă este însă şi împărţirea Internelor şi Administraţiei în două ministere, aşa cum cere PSD. Pe lângă faptul că surse democrat-liberale spun că şeful statului nu e de acord cu împărţirea, şi Vasile Blaga, întrebat dacă în principiu ar fi de acord cu separarea ministerului, a răspuns că i se pare "o tâmpenie". Pe de altă parte, la pachet ar mai fi, potrivit surselor pesediste, Externele şi Apărarea, Finanţele şi Economia sau Transporturile cu Agricultura, dar discuţii oficiale privind împărţirea portofoliilor ar urma să aibă loc abia mâine.
De altfel Mircea Geoană a declarat ieri că discuţiile cu democrat-liberalii "au avansat din punct de vedere tehnic" şi că vor vedea azi dacă vor avansa negocierile şi "din punct de vedere politic". Potrivit acestuia, condiţiile PSD vor fi cunoscute, cu acest prilej, de PD-L. El a susţinut totodată că nu a avut loc, deocamdată, o împărţire a portofoliilor ministeriale.

PNL AR SUSŢINE GUVERNUL minoritar PD-L – UDMR
În contextul rezultatului incert al ne-gocierilor dintre PD-L şi PSD a apărut din nou teoria unui guvern minoritar PD-L – UDMR. Liberalii au răspândit zvonul că încep să fie iar curtaţi de PD-L-işti. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat că mai mulţi lideri liberali au fost sunaţi de cei ai PD-L pentru a li se propune diferite forme de colaborare. "Au fost tatonări din partea democrat-liberalilor. Ni s-au făcut, cu voci de sirenă, propuneri şi unii lideri PNL au fost contactaţi de PDL", a susţinut Iorgulescu, pentru Mediafax. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, spune însă că, indiferent de cine pe cine a sunat, discuţiile au fost "informale", iar liberalii nu vor să discute decât oficial cu orice partid. Surse liberale spun că, dacă înţelegerea dintre PD-L şi PSD nu se realizează, liberalii vor susţine un guvern minoritar PD-L – UDMR, pentru că ar putea să-l condiţioneze în Parlament. În toată această ecuaţie, ieri, liderii filialelor UDMR l-au mandatat pe Marko Bela să continue negocierile cu PD-L, iar dacă nu obţine "un parteneriat egal şi o pondere potrivită în viitorul guvern", Uniunea să meargă atunci în Opoziţie.


"Desigur că depunerea mandatului poate avea loc şi înainte de împlinirea acestui termen, dacă, în cadrul negocierilor politice ce au loc, imposibilitatea stabilirii unei formule guvernamentale este evidentă"
Constituţia României – comentată şi adnotată

În caz de eşec poate fi desemnat alt premier

Theodor Stolojan are 10 zile la dispoziţie pentru a-şi forma echipa şi stabili programul de guvernare pentru a merge în Parlament la votul de învestitură.
Ieri a fost publicat în Monitorul Oficial decretul de desemnare a lui Stolojan în funcţia de premier de către preşedintele Băsescu, moment din care curge termenul constituţional de 10 zile. Potrivit articolului 103, alineatul 2, din legea fundamentală, "candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului." Aceasta ar însemna că la data de 22 decembrie (21 cade într-o zi de duminică), Stolojan şi miniştrii săi trebuie să se prezinte în faţa senatorilor şi deputaţilor pentru a obţine votul de încredere. Noul guvern va fi instalat în funcţie dacă obţine, după cum prevede Constituţia, votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Dacă nu va reuşi să întocmească lista guvernului şi să elaboreze programul de guvernare în cele 10 zile, candidatul la funcţia de prim-ministru, în cazul de faţă Theodor Stolojan, poate depune mandatul încredinţat de preşedintele României prin actul desemnării. Aceasta este interpretarea dată în "Constituţia României – comentată şi adnotată", apărută în 1992, semnată, printre alţii, de Antonie Iorgovan, Ioan Muraru şi Ioan Vida. "Desigur că depunerea mandatului poate avea loc şi înainte de împlinirea acestui termen, dacă, în cadrul negocierilor politice ce au loc, imposibilitatea stabilirii unei formule guvernamentale este evidentă. După împlinirea termenului de 10 zile, preşedintele României poate retrage mandatul acordat, mai ales dacă impasul creat este cert, iar candidatul desemnat nu şi-a depus mandatul, împiedicând astfel, în mod abuziv, desfăşurarea procedurii de formare a noului guvern. Ca efect al retragerii mandatului, preşedintele României va începe noi consultări politice pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru", explică autorii Constituţiei comentate.
În ceea ce priveşte votul de încredere, documentul arată că acesta se acordă de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţă comună, ca expresie a majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pe baza dezbaterii programului şi listei Guvernului, prezentate de candidatul la funcţia
de prim-ministru.
În cazul neacordării votului de încredere, procedura de învestire reîncepe prin organizarea de noi consultări politice de preşedintele României prin desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru.

• Lavinia Dimancea, Gabriela Antoniu

"Suntem cu toţii conştienţi de nevoia de a continua procesul de integrare a minorităţii maghiare. Dar nu este neapărat necesară în acest sens prezenţa maghiarilor în viitorul guvern"
Graham Watson, liderul liberalilor europeni

Rezerve şi critici de la socialişti europeni

Preşedintele delegaţiei PSD din PE, Adrian Severin, a declarat ieri pentru Mediafax că europarlamentarii socialişti şi-au exprimat rezervele şi criticile faţă de ideea formării de către PSD a unui guvern cu PD-L, deoarece acesta din urmă "a fost considerat mai puţin un partid ideologic şi mai mult un partid personal, al preşedintelui".
Criticile au fost formulate, potrivit lui Adrian Severin, şi faţă de ideea de a pune PSD-ul , care a obţinut mai multe voturi, sub conducerea unui premier PD-L în această coaliţie. De asemenea, potrivit lui Severin, socialiştii europeni au atras atenţia asupra faptului că "o coaliţie cu un partid care din punct de vedere doctrinar şi politic este opus PSD" ar putea crea confuzie în rândul electoratului fidel PSD, cu efecte negative asupra alegerilor europarlamentare de anul viitor, dar şi asupra celor prezidenţiale. Severin a confirmat faptul că europarlamentarii socialişti s-au exprimat în favoarea cooptării UDMR în viitorul guvern, aceştia apreciind că prezenţa maghiarilor la guvernare a fost de-a lungul timpului un factor de stabilitate. "Din punctul de vedere al socialiştilor europeni, prezenţa UDMR la guvernare a fost un factor de stabilitate care a ajutat la buna gestionare a problemelor României în plan intern dar şi a problemelor românilor în lume", a spus Severin. Potrivit acestuia, eurodeputaţii socialişti au atras, de asemenea, atenţia ca această decizie să nu se formuleze astfel încât să ducă la ideea renaşterii unei politici pe baze etnice.
Mai mulţi europarlamentari socialişti le-au transmis colegilor de grup români din PE că ar fi utilă prezenţa minorităţii maghiare în viitorul guvern, a declarat, joi, pentru Mediafax, Hannes Swoboda, vicepreşedintele grupului PSE din PE. "Nu eu trebuie să decid ce guvern trebuie făcut, aceasta este exclusiv o decizie la nivel naţional. Dar, ca opinie personală, am o serie de întrebări", a comentat Swoboda. "Una dintre aceste întrebări este de ce sunt maghiarii excluşi dintr-un eventual Guvern", a spus oficialul PE, în opinia căruia prezenţa maghiară într-un viitor guvern ar fi "un lucru util".
În schimb, liderul ALDE, Graham Watson, a declarat pentru Mediafax că includerea UDMR într-un viitor guvern nu e absolut necesară şi că o coaliţie precum cea care se prefigurează la Bucureşti nu e o noutate în Europa.
"Suntem cu toţii conştienţi de nevoia de a continua procesul de integrare a minorităţii maghiare. Dar nu este neapărat necesară în acest sens prezenţa maghiarilor în viitorul Guvern", a spus Watson, adăugând că, perspectiva unei coaliţii PSD-PD-L oferă deja o majoritate largă Guvernului, iar o opoziţie puternică este la fel de importantă pentru o democraţie.

Criteriile lui Băsescu pentru alegerea miniştrilor

Preşedintele Băsescu a transmis negociatorilor PD-L şi PSD că Guvernul nu trebuie să aibă miniştri asupra cărora planează suspiciuni de corupţie, care sunt preşedinţi de CJ sau primari ori care nu sunt profesionişti recunoscuţi, el pledând pentru UDMR la guvernare.
Astfel, potrivit unor surse participante la discuţiile dintre cele două formaţiuni citate de Mediafax, şeful statului a arătat că nu concepe ca Executivul să aibă miniştri asupra cărora să planeze suspiciuni de corupţie, opinie pe care a exprimat-o şi la întâlnirea de miercuri, de la Cotroceni, cu reprezentanţii partidelor, care a precedat anunţul privind desemnarea lui Theodor Stolojan pentru postul de prim-ministru. Cabinetul Stolojan va trebui să cuprindă numai demnitari "curaţi", care să nu fie în vizorul procurorilor, susţin sursele citate.
Acestea au arătat că preşedintele le-a spus negociatorilor că viitorii miniştri nu trebuie să aibă calitatea de aleşi locali prin vot uninominal. Astfel, nici un reprezentant direct al comunităţilor locale, fie el preşedinte de consiliu judeţean sau primar, nu poate fi desemnat ca ministru.  Argumentul în sprijinul acestei solicitări a fost că nominalizarea ca ministru a unui preşedinte de CJ sau primar generează alegeri anticipate în judeţul sau oraşul respectiv, ceea ce este "inacceptabil" din punct de vedere electoral. Al treilea criteriu avansat de şeful statului este ca viitorii miniştri să fie profesionişti care au dovedit că pot gestiona domeniile încredinţate. Acestea sunt criteriile actuale de selecţie ale demnitarilor din Guvern, fiind însuşite de negociatori", au spus sursele citate.
Potrivit acestor surse, preşedintele le-a mai spus liderilor PD-L şi PSD că este nevoie ca UDMR să fie la guvernare şi că negociatorii trebuie să ia în calcul compromisurile necesare pentru a se asigura o majoritate largă şi consistentă în Parlament, prin cooptarea Uniunii în Executiv. Şeful statului le-a mai transmis negociatorilor să nu ia în considerare "spargerea" MIRA într-un minister al Internelor şi altul al Administraţiei. El şi-a exprimat convingerea că va exista un Minister al Administraţiei şi Internelor, pe care trebuie să îl ocupe reprezentantul PD-L, Vasile Blaga, pentru a continua reformele celor două domenii, necesare în procesul integrării în UE. De asemenea, preşedintele şi-a exprimat convingerea că Ministerul Apărării va fi condus de reprezentantul PD-L Mihai Stănişoară, fostul consilier prezidenţial pe probleme de apărare şi securitate naţională, unul dintre iniţiatorii Strategiei de Apărare, pe care şeful statului ţine să o vadă realizată de către viitorul guvern. Sursele citate susţin că Stolojan, Blaga şi Stănişoară reprezintă, în acest moment, persoanele pe care le consideră certe şi importante în structura noului Cabinet.

Orban cere analiză în PNL

Vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat ieri că este necesară convocarea unei Delegaţii Permanente care să analizeze rezultatul negocierilor postelectorale ale PNL.
"În mod normal, o decizie cu privire la mandatul de negociere şi opţiuni ar fi trebuit luată de Delegaţia Permanentă", a afirmat Orban. El a negat că ar fi nemulţumit de rezultatul discuţiilor purtate de Călin Popescu Tăriceanu cu celelalte partide, dar a insistat pe faptul că un mandat de negociere referitoare la guvernare ar fi trebuit decis în Delegaţia Permanentă. Ludovic Orban este unul din liderii PNL care au pledat pentru o nouă alianţă cu PD-L, fiind nemulţumit de discuţiile lui Tăriceanu şi ale lui Bogdan Olteanu cu PSD. Delegaţia Permanentă este şi cea care convoacă congresul PNL, la începutul anului 2009 urmând să fie aleasă o nouă conducere a partidului. Orban este şi el unul dintre potenţialii candidaţi la şefia PNL. Declaraţia lui Orban a fost precedată de cea a liderului PNL Gorj, Ilie Morega. Acesta, posesor al unui dosar la DNA pentru că a încercat să obţină de la instituţiile publice cotizaţii pentru PNL, l-a lăudat pe Stolojan şi s-a cerut la guvernare.

MOREGA VEDE CALITĂŢILE LUI STOLOJAN
Morega a cerut convocarea Delegaţiei Permanente, supărat fiind că decizia ca PNL să intre în opoziţe a fost luată de câţiva lideri de la Bucureşti. "Şi Guvernul Tăriceanu II a fost decis tot de doi-trei oameni de la Bucureşti, iar de data aceasta şi eu, şi alţi colegi din ţară considerăm că este nevoie de o şedinţă de urgenţă a Delegaţiei Permanente Centrale a partidului. Acest joc care a fost făcut de un nucleu restrâns la nivel central trebuie să ţină cont de interesele partidului pe termen lung. Delegaţia Permanentă are prin statutul partidului responsabilitatea de a lua o asemenea decizie. PNL poate să crească după patru ani de opoziţie, dar poate să ajungă şi la 5%-6%, pentru că riscăm să pierdem o parte însemnată a primarilor şi viceprimarilor din teritoriu", a declarat Morega pentru Mediafax. Preşedintele PNL Gorj a susţinut că sunt mai mulţi lideri de filiale liberale care vor ca PNL să intre la guvernare şi a înşirat o lungă serie de laude la adresa lui Stolojan. "Am colaborat cu dumnealui atunci când am fost în fruntea fostei Alianţe D.A. şi consider că este unul dintre specialiştii care pot ajuta România în momentele de criză", a adăugat Morega. Şi liderul filialei Bistriţa-Năsăud a PNL, Ioan Turc, a declarat că se impune organizarea unei Delegaţii Permanente. "Scopul oricărui partid este să fie la putere, şi nu în opoziţie. Regret că nu s-au găsit soluţiile pentru ca PNL să rămână la guvernare. Cred că se impune organizarea unei Delegaţii Permanente a PNL în care să analizăm modul de reacţionare post-vot", a declarat Turc.

• Monica Iordache Apostol

"Toma a sărit la Bobeş"

Declaraţiile politice ale deputatului PSD Marin Bobeş, care a susţinut formarea unei alianţe PSD-PC-PNL, au iscat, potrivit presei locale, un adevărat scandal în conducerea PSD Olt, promotoarea unei alianţe cu PD-L.
Două cotidiene din Slatina au publicat ieri articole cu titluri de genul "Senatorul Toma a sărit la deputatul Bobeş" sau "Toma a sărit cu pumnii pe Bobeş", în care se susţine că primul l-a ameninţat pe cel de al doilea şi i-a adresat injurii pentru că ar fi făcut o declaraţie în care susţinea o alianţă PSD-PC-PNL. "Într-adevăr, marţi după-amiază, la un restaurant de la Saru (din pădurea aflată pe Şoseaua Slatina-Balş – n.r.) a fost o întâlnire la care am participat şi eu, şi senatorul Toma, alături de parlamentari, primari şi alte persoane din conducerea filialei PSD Olt. Ce s-a întâmplat acolo între mine şi Ion Toma puţine persoane pot să ştie, iar eu nu comentez cel puţin până la formarea noului guvern", a declarat Marian Bobeş pentru Agerpres. Potrivit articolelor citate, senatorul Toma l-ar fi "ameninţat cu moartea şi i-ar fi adresat injurii deputatului Bobeş" întrucât, la sfârşitul săptămânii trecute, acesta a declarat pentru un post local de televiziune că este adeptul formării unui guvern PSD-PC-PNL.