Nemţii vor să ne taie banii de la UE

Parlamentul german a solicitat UE printr-o rezoluţie adoptată în unanimitate ca României să îi fie sistate fondurile europene. Motivul? Deficienţele din sistemul juridic românesc şi problemele cu corupţia. Europarlamentarii români spun că Germania e în campanie electorală şi încearcă să distragă atenţia de la propriile probleme interne.

Bundestagul a adoptat joi seară o rezoluţie în care parlamentarii germani "constată cu îngrijorare" deficienţele statului de drept din România şi Bulgaria. Invocând ritmul redus al reformelor din justiţie şi stadiul combaterii corupţiei, membrii Camerei inferioare a Parlamentului german cer UE să îngheţe alocarea fondurilor pentru România, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Bulgariei.

Potrivit site-ului Deutsche Welle, care citează agenţia DPA, dezbaterea din Bundestag a fost iniţiată de Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului, pe baza raportului Uniunii Europene privind respectarea drepturilor omului şi statului de drept în perioada 2007-2008.

"O dată cu integrarea europeană a Bulgariei şi a României în ianuarie 2007 au fost introduse mecanisme de cooperare şi verificare pentru ca, cu sprijinul UE, să se rezolve diferitele probleme în domeniul reformei justiţiei, ca şi în combaterea corupţiei şi a crimei organizate.

Principiile statului de drept au fost o condiţie pentru integrarea celor două ţări. Bundestagul ia la cunoştinţă cu îngrijorare problemele care încă rămân în ceea ce priveşte statul de drept. El (Bundestagul - n.r.) invită UE la sancţiuni sub forma opririi fondurilor în cazul României, aşa cum s-a întâmplat deja în cazul Bulgariei", se precizează în paragraful referitor la România.

PRESIUNE ASUPRA COMISIEI
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, spune că poziţia adoptată de parlamentarii germani confirmă atitudinea Germaniei din ultimii patru ani, dar şi faptul că asupra Comisiei Europene există presiuni din partea statelor membre pentru o atitudine mult mai exigentă decât a avut Comisia în ultimii ani.

"Când citim presiunile Germaniei trebuie să citim retrospectiv. E vorba despre un orizont de aşteptări pe care România nu l-a atins. Această veste reflectă nemulţuirea Germaniei faţă de domeniul justiţiei de la noi", a adăugat Predoiu la Antena 3. El a adăugat că principala sarcină a instituţiei pe care o conduce este aceea de a elabora un cadru legislativ adecvat, domeniu în care, spune ministrul, lucrurile au avansat.



SE CAUTĂ UN ŢAP ISPĂŞITOR
Europarlamentarul PNL Renate Weber spune că rezoluţia nemţilor trebuie corelată cu campania electorală din această ţară, motiv pentru care "s-a găsit un ţap ispăşitor" pentru problemele pe care autorităţile germane le au de rezolvat din cauza crizei. "Este mai degrabă o măsură de campanie electorală. Este până la urmă campanie electorală şi în Germania şi rezoluţia trebuie citită în această cheie", a comentat Weber.

Ea a precizat pentru NewsIn că, din informaţiile sale, la nivelul PE nu există o atitudine precum cea a Germaniei faţă de România şi a considerat că poziţia Bundestagului este oricum neîntemeiată.

Şi europarlamentarul Adrian Severin spune că este posibil ca această acţiune să aibă loc în contextul alegerilor din Germania: "În orice caz, Parlamentul german nu poate să decidă retragerea fondurilor, o astfel de decizie se ia în cadrul Uniunii prin intermediul Consiliului European", a precizat Severin.

 O opinie similară a exprimat şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta. "Această rezoluţie a fost dată doar pentru electoratul german. Germania e în criză, iar decizia Parlamentului e un gest politic de a arăta electoratului german că Germania nu vrea să dea alţi bani amărâţilor. E o decizie extrem de incorectă, pentru că şi noi cotizăm la bugetul UE şi, aşa cum alte ţări au dreptul să beneficieze de fonduri europene, şi noi avem dreptul", a spus Ponta.

La rândul său, senatorul PD-L Anca Boagiu aminteşte că îngrijorarea Germaniei faţă de capacitatea României de a duce la bun sfârşit reformele în justiţie nu e de dată recentă şi atrage atenţia că rezoluţia Bundestagului "nu ţine loc" de raport al CE, iar raportul Comisiei din iulie trebuie să reflecte obiectiv progresele făcute.

"România trebuie să reacţioneze cu calm şi în limita drepturilor şi obligaţiilor care îi revin ca stat membru UE. Rezoluţia Bundestagului nu poate ţine loc de Raport al Comisiei Europene cu privire la stadiul îndeplinirii angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare", a spus Boagiu.