Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputaţii şi senatorii din Comisia comună a Parlamentului privind revizuirea Constituţiei au decis scoaterea din corpul legii fundamentale a prevederii potrivit căreia şi şeful statului avea dreptul să ceară urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului.
Astfel, prin adoptarea amendamentului formulat de grupul UDMR, numai Parlamentul, prin cele două Camere, va putea exercita acest drept constituţional.
Amendamentul, adoptat cu o singură abţinere, prevede modificarea articolului 109, alin. 2 din Constituţie în următorul sens: "Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
în forma actuală a Constituţiei, articolul în discuţie prevedea că: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
De asemenea, a fost adoptat şi amendamentul, aparţinând senatorului Tudor Chiuariu (PNL), potrivit căruia preşedintele desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de mandate la alegeri.
Dacă acest candidat este respins de Parlament, preşedintele va desemna un alt candidat pentru funcţia de premier din partea partidului clasat pe al doilea loc ca număr de mandate. Dacă şi al doilea candidat este respins de Parlament, desemnarea premierului se face din partea unei coaliţii care are majoritatea absolută în Parlament. În cazul în care nici acesta nu este acceptat, Parlamentul poate fi dizolvat.
