x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică "Nu faceţi grevă! Nu ajută la nimic"

"Nu faceţi grevă! Nu ajută la nimic"

de Gabriela Antoniu    |    18 Sep 2009   •   00:00
"Nu faceţi grevă! Nu ajută la nimic"
Sursa foto: Dan Marinescu/Jurnalul Naţional

Chiar dacă sunt contestate, preşedintele Băsescu este mulţumit de conţinutul legilor pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament şi avertizează sindicatele să nu facă grevă generală, deoarece Guvernul nu va ceda presiunilor. El a mai spus că banii din tranşa a doua a împrumutului de la FMI vor merge la buget, pentru plata salariilor şi a pensiilor.



Şeful statului a fost ieri invitatul postului public de radio, unde moderatorul l-a întrebat cum comentează posibilitatea unei greve generale, anunţate de sindicate. "Sper să avem inteligenţa să nu facem grevă generală, nu ar ajuta la nimic", a răspuns Băsescu. El a menţionat, în acelaşi context, că Legea salarizării unitare, asumată de Guvern, va fi ajustată. El a menţionat că Guvernul nu va ceda presiunilor, pentru că acest lucru ar însemna că face paşi înapoi.

Bani de la FMI pentru pensii şi salarii

Băsescu a mai spus că a cerut celor de la FMI ca tranşa a doua din împrumutul acordat României, tranşă care ar fi trebuit să ajungă la BNR, pentru eliberarea unor fonduri către bănci pentru finanţarea economiei, să aibă ca destinaţie bugetul de stat, pentru ca să se poată plăti salariile şi pensiile şi să nu existe întârzieri. Întrebat dacă vor fi probleme în acordarea de FMI a celei de-a doua tranşe din împrumut, Băsescu a răspuns că este de părere că nu vor exista dificultăţi. El a precizat, în sprijinul afirmaţiei, că situaţia economică este mult mai bună decât în februarie şi că Guvernul şi-a îndeplinit condiţionalităţile. "Dacă nu primim tranşa a doua, suntem în dificultate", a spus Băsescu, în contextul în care vorbea despre plata salariilor şi pensiilor. Preşedintele a explicat că tot pentru ca salariile şi pensiile să poată fi plătite la timp a preferat Guvernul soluţia legată de cele zece zile de concediu neplătit.

Legi contestate

Legile pe care Guvernul şi-a asumat marţi răspunderea în Parlament şi de care şeful statului este mulţumit sunt Legea Educaţiei, Legea salarizării unitare şi Legea privind unele măsuri de reorganizare a unor autorităţi şi instituţii publice. Încă din ziua asumării, aceste acte normative au fost contestate, sindicaliştii pichetând Parlamentul, iar PNL anunţând depunerea unei moţiuni de cenzură pe Legea salarizării unitare.

Principalele revendicări ale celor 2.000 de sindicalişti din educaţie, sănătate, administraţie locală şi poliţie care au pichetat timp de aproximativ două ore Palatul Parlamentului au fost ca Executivul să renunţe la angajarea răspunderii pe Legea unică a salarizării şi renegocierea actului normativ, precum şi stoparea disponibilizărilor din sectorul bugetar şi neacceptarea concediului de zece zile fără plată. Pichetul de la Parlament a fost doar preambulul, deoarece bugetarii vor intra, au anunţat pentru 5 octombrie, în grevă generală. La rândul lor, liberalii, susţinuţi şi de UDMR, au motivat depunerea unei moţiuni de cenzură, prin faptul că nu se impunea adoptarea unei legi "de o complexitate deosebită", cum este cea a salarizării unitare, prin angajarea răspunderii.

Nesiguranţă în sistemul siguranţei naţionale

Prevederea cea mai contestată din Legea privind reducerea cheltuielilor de personal din sistemul bugetar este cea care vizează trimiterea bugetarilor în concediu fără plată, timp de zece zile lucrătoare, în perioada octombrie-noiembrie. Textul asumat de Guvern prevede ca măsură alternativă reducerea programului de lucru sau identificarea unor măsuri "cu efect echivalent" pentru diminuarea cheltuielilor. Decizia alegerii variantei care se va aplica rămâne la latitudinea conducătorilor instituţiilor vizate. Situaţia este însă complicată în domeniul siguranţei naţionale (apărare, servicii secrete - instituţii atât de dragi şefului) şi în care angajaţii nu pot contesta prin grevă obligativitatea celor zece zile de concediu fără plată care ar genera deficienţe grave în sistem. Asta în cazul în care nu s-ar recurge la formula concediu fără plată... muncit, folosită deja în unele instituţii bugetare. Preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, spune că ar fi trebuit să se renunţe la această prevedere, existând în acest sens un amendament făcut de liberali, care însă nu a fost luat în seamă de guvernanţi. Meleşcanu ne-a declarat ieri că modalitatea de aplicare a acestei prevederi legislative a constituit de altfel subiect de discuţie în cadrul audierilor din comisia de apărare. "I-am întrebat pe reprezentanţii Jandarmeriei, ai Poliţiei, dacă au făcut o simulare în legătură cu aplicarea acestei prevederi, cum s-ar face şi ce efecte va avea. Mi-au răspuns că nu ştiu cum, că aşteaptă definitivarea legii, dar că ei respectă legile, căci la ei ordinul se execută, nu se discută", a povestit Teodor Meleşcanu. Cum exact se va aplica prevederea cu pricina nu se ştie încă nici la MApN. Despre aceleaşi indicaţii de aplicare a legii a vorbit şi purtătorul de cuvânt al ministerului, Costi Spânu. "Aşteptăm să vedem când se va decide şi cum se va aplica legea", spune Spânu. La rândul său, vicepreşedintele Comisiei pentru controlul SRI, Ion Stan, consideră că sunt anumite domenii şi zone de activitate cum ar fi protecţia socială, spitalele, securitatea naţională, în care angajaţii nu pot fi obligaţi să-şi ia concediu fără plată, să-şi reducă programul de lucru sau să li se aplice alte măsuri echivalente, pentru că este nevoie de continuitate în activitatea lor. În caz contrar, a spus Stan, activitatea în aceste zone ar fi bulversată total. Parlamentarul a precizat că aceste prevederi vor fi eliminate din lege la Curtea Constituţională, pentru că legea urmează să fie contestată de Avocatul Poporului şi de PNL. Cum depunerea şi rezolvarea unor astfel de contestaţii cer însă timp, măsura concediului fără plată forţat va fi aplicată tuturor bugetarilor în următoarele două luni. (Aniela Nine, Dana Piciu)

Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR, depusă la Parlament
Moţiunea de cenzură iniţiată de parlamentarii PNL şi UDMR a fost depusă ieri la secretariatele Camerei Deputaţilor şi Senatului. În moţiunea de cenzură denumită "Guvernul PD-L-PSD a hotărât: «Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost!»", parlamentarii PNL şi UDMR cer Guvernului să-şi dea demisia şi să plece acasă, pentru că a adoptat Legea salarizării unitare, o lege "de o complexitate deosebită", prin angajarea răspunderii. "Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignoră principiul solidarităţii sociale, atât de necesar pe perioadă de criză", a arătat deputatul PNL Eugen Nicolăescu, adăugând că actuala coaliţie de guvernare" încurajează nemulţumirile sociale şi promovează discriminarea între diversele categorii de personal bugetar." Nicolăescu a mai spus că Legea salarizării unitare nu a întrunit consensul tuturor partenerilor sociali, fiind "o lege proastă, care impune arbitrariul" şi "demonstrează modul haotic în care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetenţa şi incapacitatea Guvernului de a înţelege sistemul public din România şi de a-l organiza". Deputatul liberal a mai spus că angajarea răspunderii Guvernului într-o singură zi pe trei proiecte de lege este o procedură neconstituţională, iar Executivul nu a ţinut cont, în faza iniţială a proiectului Legii salarizării, de semnalele primite din partea sindicatelor, a cadrelor didactice şi medicale, a magistraţilor, "care au invocat la unison o procedură democratică amplă, pentru dezbaterea Legii salarizării unitare". Potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, în cazul de faţă 118, iar moţiunea PNL şi UDMR are 121 de semnături. Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură va fi votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, respectiv de 236 de parlamentari. Dacă moţiunea este respinsă, prevederile cuprinse în legile pe care Executivul şi-a asumat răspunderea devin obligatorii. (Dana Piciu)

"70% din turism se face cu avionul"
Tot la radioul public, Traian Băsescu i-a criticat, fără a da nume, pe cei care apar la televizor şi spun că le este ruşine că trăiesc în România. El a spus că imaginea României trebuie schimbată, inclusiv pentru cei care fac astfel de afirmaţii. Preşedintele a spus că această schimbare se poate face inclusiv prin prezentarea obiceiurilor naţionale, a costumelor populare şi a tradiţiilor româneşti, care, în opinia sa, sunt foarte frumoase şi trebuie cunoscute de toţi românii şi de turiştii străini. Moderatorul a întrebat cum pot însă veni în România turiştii străini pentru a cunoaşte tradiţiile, în condiţiile în care nu există autostrăzi şi drumuri bune. Băsescu a răspuns că întrebarea conţine un clişeu, iar moderatorul a spus că totuşi este vorba despre o realitate incontestabilă. Preşedintele a precizat că este "o realitate transformată în clişeu". El a adăugat că "70% din turism se face cu avionul", precizând că este vorba despre situaţii în care grupuri de turişti sunt transportaţi cu avionul, apoi îmbarcaţi în autocare şi duşi către diverse destinaţii. Băsescu a lăudat-o pe Elena Udrea, spunând că e "extrem de eficient" ce face Ministerul Turismului pe plan extern.

Geoană nu exclude ieşirea de la guvernare
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, nu a exclus ieri seară, în emisiunea Ştirea Zilei cu Gabriela Vrânceanu Firea, de la Antena 3, ca după acordarea de către FMI a celei de a doua tranşe României, "fără de care salariile şi pensiile ar fi puse sub semnul întrebării", social-democraţii să iasă de la guvernare. Această soluţie ar putea fi aplicată "dacă spectacolul guvernării va continua să fie dedicat preşedintelui Băsescu". Liderul PSD a arătat că raţiunea pentru care PSD a participat la "momentul ruşinos" din Parlament al asumării neconstituţionale a răspunderii pe trei pachete de legi au fost evitarea instabilităţii politice ce ar compromite şansele României de a încasa ce-a de-a doua tranşă din împrumutul de la FMI. Un alt motiv a fost "prudenţa", pentru că PSD se teme că "puterea absolută la Traian Băsescu poate duce la fraude". Mircea Geoană a adăugat că şeful statului ar vrea să scoată PSD de la guvernare şi să arunce criza în spatele lui, pentru că este "în picaj" în sondaje şi încearcă să schimbe planul iniţial "luăm PSD la guvernare - egal un nou mandat pentru Traian Băsescu". (Dana Piciu)

×
Subiecte în articol: politic