OPINII/Rezultate oficiale şi scheme de guvernare

Diferenţa între rezultatele parţiale ale alegerilor de duminică şi datele oferite de exit-poll-uri, variantele de guvernare şi posibilii premieri sunt întrebări la care au încercat să răspundă analişti politici contactaţi de Jurnalul Naţional. Dacă, "potrivit sondajelor, se contura o guvernare PD-L-PNL cu premier de la PNL, acum se conturează PD-L-PNL cu premier de la PD-L, agreat de PNL. În primul caz, premierul era Tăriceanu, în cea de-a doua variantă Vasile Blaga", afirmă analistul politic Ion Cristoiu.

La rândul său, analistul politic Iosif Boda e de părere că pot exista doar două variante de guvernare mari şi late: fie PSD cu PNL şi UDMR, fie una PD-L cu PNL şi UDMR, iar ambele variante acoperă cam acelaşi procent în Parlament, în jur de 60%. Bogdan Teodorescu este însă de părere că atunci când se vorbeşte despre combinaţiile de guvernare trebuie să pornim de la "relaţiile între liderii partidelor la care se adaugă persoana numită Traian Băsescu", şi nu de la cifrele rezultatelor. "Este vorba de animozităţi personale, de orgolii, de ciocniri de interese, de viziune pe termen lung sau scurt a acestor persoane."

COALIŢIE SOLIDĂ
La toate acestea se adaugă opiniile analiştilor economici, care sunt de părere că noul Guvern trebuie să fie format foarte repede, pentru a elimina o parte din incertitudini, şi să deţină o majoritate solidă în Parlament. "Indiferent de partide, e important ce măsuri vor fi luate. Este nevoie de o coaliţie cu majoritate solidă în Parlament, care să poată lua măsuri mai puţin plăcute în condiţii dificile", a spus economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.

• Gabriela Antoniu

Ion Cristoiu: "Băsescu este pus într-o situaţie infernală"

"Alianţa PSD+PC va fi pe primul loc, dar la o diferenţă mult mai mică, probabil un procent, pentru că e clar că restul va veni de la ţară. Un lucru e sigur: având în vedere că unul din cele două partide trebuie să fie pilonul în jurul căreia să se strângă viitoarea coaliţie, acest partid nu va fi PSD pentru că diferenţa în realitate este mult mai mică faţă de PD-L. Un alt efect al modificării în raport cu sondajele îl constituie creşterea pretenţiilor PD-L de a numi el primul-ministru şi probabil că în nici un caz Stolojan nu va fi numit premier, pentru că nu va fi dorit de partidul-cheie, care este PNL. Înainte de discuţii, de combinaţii de guvernare, ar trebui să stabilim exact cărei părţi a spectrului politic i-a dat votul electoratul. Este o prostie fanfaronada că dreapta a câştigat alegerile. Din punct de vedere al procentelor a învins dreapta, dar dacă ne punem întrebarea de ce au câştigat aceste partide vom sesiza că ele nu au câştigat prin programe de dreapta, ci prin măsuri de stânga, ba chiar populiste. PSD a câştigat deoarece este partidul protecţiei sociale, PD-L deoarece a pledat pentru mărirea salariilor în învăţământ, PNL pentru că în perioada campaniei electorale a luat numai măsuri de stânga, de pomeni electorale. Se va ajunge la următoarea situaţie: după toate probabilităţile, se va forma un Guvern de dreapta de la care populaţia va aştepta măsuri de stânga, ceea ce va fi catastrofal pentru alianţa de guvernare. Şi încă o precizare: rezultatul real al scrutinului îl pune pe Traian Băsescu într-o situaţie infernală, aceea de a forma el Guvernul. Asta înseamnă că aşteptările populaţiei se vor îndrepta către el şi nu către alianţa de guvernare. Potrivit sondajelor, se contura o guvernare PD-L-PNL cu premier de la PNL, acum se conturează PD-L-PNL cu premier de la PD-L, agreat de PNL. În primul caz, premierul era Tăriceanu, în cea de-a doua variantă Vasile Blaga", ne-a declarat Ion Cristoiu. Cât priveşte diferenţa între datele oferite de exit-poll-uri şi rezultatele oficiale parţiale, el este de părere că "acest scrutin a fost scrutinul primarilor. În foarte multe locuri, primarii au trecut peste noapte la o altă formaţiune politică. Ei au indicat, mai ales la ţară, oamenilor să voteze un nume care era de la PD-L, dar spunându-le că ăla e de la PSD. Când au ieşit de la urne, ei au spus că au votat PSD, dar de fapt au votat PD-L".

• G. Antoniu

Iosif Boda: Mai degrabă Guvern PD-L-PNL-UDMR

Analistul politic Iosif Boda a spus că pot exista două variante de guvernare mari şi late: fie PSD cu PNL şi UDMR, fie una PD-L cu PNL şi UDMR, iar ambele variante acoperă cam acelaşi procent în Parlament, în jur de 60%. "Depinde cum vor negocia. După ce văd eu la ora actuală, inflexibilitatea liderului PSD, care în nici un caz nu e dispus măcar să pună în discuţie funcţia lui de prim-ministru ar risca şansele acestui partid", a arătat Boda. El a adăugat că acei candidaţi de prim-ministru, desemnaţi de partidele lor ar fi putut fi impuşi cu rigoare preşedintelui Băsescu doar dacă un partid ar fi câştigat 50% plus unu din mandate. Pentru că nici unul dintre ele nu a câştigat această majoritate şi nu vom avea Guvern monocolor, ci unul de alianţă înseamnă că aceste candidaturi se pot rediscuta. "De fapt, acum cred că mingea este în terenul preşedintelui. Depinde pe cine va desemna candidat de prim-ministru cu care apoi să se prezinte în Parlament să încerce să obţină validarea, deci automat majoritatea parlamentară. Va trebui să aşteptăm distribuirea mandatelor, dar în timpul acesta, sunt convins că negocierile sunt în toi", a mai declarat analistul. El are însă senzaţia că totuşi preşedintele va desemna "un candidat de prim-ministru din rândurile PD-L-ului", iar în aceste condiţii PD-L cu PNL şi UDMR au mai multe şanse să formeze Guvernul. Boda a refuzat să dea un nume de candidat prim-ministru preferat de Băsescu, dar a spus că acesta trebuie să fie "un om care va fi capabil să obţină majorităţi chiar mai mari decât majoritatea guvernamentală pentru că vor fi situaţii în care va avea nevoie să recurgă inclusiv la voturile opoziţiei". Iosif Boda a mai spus că diferenţele dintre rezultatele date de institutele de sondare a opiniei publice nu sunt aşa de mari faţă de rezultatele oficiale, "că se situează în marja de eroare". "Având în vedere că pentru prima dată este efectuat un sondaj la ieşirea de la urme în condiţii de vot uninominal, eu cred că institutele au lucrat cu scrupulozitate, cu destulă exactitate. Ierarhia dintre partide nu e schimbată. Cred că ar trebui să fim mai prudenţi în legătură cu aprecierea institutelor şi să le dăm totuşi ceea ce este al lor, au lucrat cu destulă minuţiozitate. Nu suntem la farmacie, nu suntem în matematică, nu suntem în economie să prevedem totul cu exactitate", a încheiat Boda.

• Dana Piciu

Radu Alexandru: "Institutele de sondare au eşuat grosolan"

Având în vedere diferenţa foarte mare între rezultatele estimate de exit-poll-uri duminică seară la ora 21:00 şi rezultatele date ieri publicităţii de BEC la ora 14:00, profesorul de ştiinţe politice Radu Alexandru consideră că institutele de sondare "au eşuat grosolan" şi că ar trebui să ofere nişte explicaţii tehnice asupra apariţiei acestor diferenţe. "Au mai greşit şi altădată instituţiile de sondare, dar de data aceasta, având în vedere diferenţa foarte mare faţă de rezultate, putem spune că au eşuat grosolan chiar. E mult prea mult pentru profesionalismul acestor institute. E nevoie să vină şi să ofere nişte informaţii tehnice credibile, să argumenteze aceste diferenţe. Oricum, credibilitatea sondajelor era redusă, erau văzute ca instrumente de manipulare, acum aceste diferenţe nu fac decât să vină că cânte în strună celor care aveau aceste opinii", a comentat ieri pentru Jurnalul Naţional Radu Alexandru. Cât priveşte combinaţiile posibile pentru guvernare, Radu Alexandru atrage atenţia asupra faptului că, prin îndeplinirea pragului alternativ (poziţionare pe primul loc în 3 colegii de senator şi 6 de deputat), şi alte partide ar putea întra în Parlament, gen PRM sau PNG. O situaţie clară va fi numai după alocarea, directă sau prin redistribuire, a tuturor mandatelor de senator şi deputat. "În principal, combinaţiile de guvernare pornesc de la PSD + alt(e) partid(e), sau PD-L + alt(e) partid(e). Dacă luăm în calcul varianta care reiese din rezultate, atunci este vorba de primul partid clasat, PSD, în combinaţie cu alt partid, şi cel mai dispus aici pare a fi PNL. Dacă luăm în calcul varianta care reiese din logica negocierilor, atunci este vorba de PD-L împreună cu PNL şi cu preşedintele care să numească el un premier. În ambele variante, UDMR va fi al treilea în combinaţie", spune Radu Alexandru. În privinţa premierilor, profesorul Radu crede că Băsescu nu va numi nici unul din cei trei candidaţi vehiculaţi, indiferent de combinaţia de guvernare, ci că va face o mişcare surprinzătoare, care s-ar înscrie în tipicul prezidenţial.

• Aniela Nine

Bogdan Teodorescu: "PNL, PSD, UDMR au funcţionat împreună"

Bogdan Teodorescu este de părere că atunci când se vorbeşte despre combinaţiile de guvernare trebuie să pornim de la "relaţiile între liderii partidelor la care se adaugă  persoana numită Traian Băsescu", şi nu de la cifrele rezultatelor. "Este vorba de animozităţi personale, de orgolii, de ciocniri de interese, de viziune pe termen lung sau scurt a acestor persoane. Deci, orice combinaţie ne-am imagina noi imposibilă din perspectiva aritmeticii electorale, se ciocneşte de realitatea problemelor pe care aceste persoane le au între ele şi de capacitatea lor de a-şi rezolva sau nu aceste probleme", a spus Teodorescu. El a arătat că prin prisma acestor relaţii personale, până acum, teoretic, PNL, PSD şi UDMR au lucrat împreună şi au făcut Guvernul minoritar al lui Tăriceanu să funcţioneze timp de doi ani şi jumătate, fiindcă cele trei partide, la care se adaugă şi conservatorii, au găsit modalităţi de a negocia, "în timp ce al patrulea partid, cel al lui Boc şi al lui Băsescu, a găsit tot felul de modalităţi de a le contracara colaborarea". În ce priveşte viitorul premier, analistul politic a spus că în orice ţară normală acesta este al partidului care are cele mai multe mandate, iar acum "PSD pare câştigător". El nu a vrut să dea un nume de posibil premier pentru că persoana "este secundară în această situaţie", partidul care o propune este important. "Noi ne încrâncenăm pe nişte nume de persoane, premierul este o funcţie, funcţia respectivă înseamnă program de guvernare. L-am auzit pe Bogdan Olteanu că liberalii vor să vină cu programul de guvernare. Dar PNL a ieşit pe locul trei. Populaţia a hotărât că programul lor de guvernare este de locul trei", a menţionat Teodorescu.
Analistul este de părere că cele două institute de sondare a opiniei publice trebuie să explice de ce rezultatele lor sunt atât de diferite de rezultatele oficiale de la alegeri. El a explicat aceste diferenţe prin două fenomene: cel al variabilelor pe care le introduce uninominalul şi absenteismul mai mare decât s-a estimat. "Cele două institute au făcut vot politic, iar noi am avut vot uninominal cu modificări pe care nu le puteau percepe. Acum patru ani, la alegerile pe liste, judeţul ca circumscripţie de votare era o oază unică de analiză, acum judeţul are foarte multe necunoscute.
Pe de altă parte, este foarte posibil ca în toate calibrările care s-au construit să nu se fi luat în considerare absenteismul care a fost. Amândouă institutele au dat acelaşi rezultat, deci nu aveam de-a face cu ceea ce se spunea, încercări de manipulare, pentru că se ştie că ele nu fac parte din grupuri cu interese comune. Dacă cele două institute au avut acelaşi rezultat înseamnă că metodologia folosită de ele este identică şi au pornit de la nişte premise identice. Probabil că este nevoie de alt nivel de calibrare", a încheiat el.

• Dana Piciu

Sociologi: "Diferenţele nu sunt mari. PSD termină tot pe primul loc"

Opiniile a doi sociologi sunt diferite în ceea ce priveşte diferenţele mari existente între datele exitpollurilor de duminică seara şi rezultatele parţiale ale scrutinului parlamentar date ieri publicităţii de Biroul Electoral Central.
Diferenţele dintre sondajele de opinie făcute publice duminică seară şi rezultatele parţiale ale alegerilor, difuzate ieri la ora 14:00, nu sunt atât de mari, crede sociologul şi expertul în sondarea opiniei publice Alin Teodorescu. "PSD termină tot pe locul I. Pe de altă parte, este pentru prima dată când se măsoară opţiunile alegătorilor în uninominal şi, probabil, este şi o problemă de calitate a intervievării. Dar eu nu aş considera o problemă diferenţe de 3, 4 puncte", a completat Teodorescu. În ceea ce priveşte viitorul Guvern, sociologul crede că "PSD ar trebui să analizeze rămânerea în opoziţie". "În caz contrar, ne punem la dispoziţia preşedintelui Traian Băsescu", adaugă Alin Teodorescu, care este de părere că viitorul Guvern va fi minoritar, cu un prim-ministru PD-L.

"A FUNCŢIONAT RAŢIUNEA VOTULUI UTIL"
Dorel Abraham, sociolog CURS, crede însă că, dacă se confirmă aceste diferenţe dintre datele exit-poll-urilor şi rezultatele parţiale, atunci sondajele depăşesc într-adevăr marjele de eroare specifice exit-poll-urilor (care nu ar trebui să fie mai mari de +-1,5%). "Presupun că ar fi putut să funcţioneze fenomenul de spirală a tăcerii, adică oamenii să fi declarat că nu votează cu un partid care nu era cotat cu şanse înainte de alegeri, cum ar fi PRM sau PNG-CD. Prin urmare, a funcţionat raţiunea votului util, adică electoratul acestor partide fie s-a demobilizat, fie a preferat să nu spună că a votat cu partidele respective, indicând partidele mai cunoscute. Aceasta ar putea fi una dintre cauze", explică Dorel Abraham. El a mai spus că realizatorii exit-poll-urilor sunt cei care ar trebui să explice ştiinţific de ce au apărut aceste diferenţe. Sociologul CURS este sigur că acele două institute care au dat exit-pollurile au ţinut seama de eşantionarea specifică votului uninominal. În opinia lui Dorel Abraham,  variantele teoretice pentru viitorul Guvern sunt: PD-L şi PNL, PSD şi PNL, Guvern minoritar, susţinut de Parlament sau un Executiv de uniune naţională. Cât despre viitorul premier, "greu de spus". "Oricum, ar merita ca populaţia să fie întrebată în legătură cu alianţa preferată" , a concluzionat Dorel Abraham. (Eugenia Mihalcea, Gabriela Antoniu)

Economişti: "Este nevoie de o coaliţie cu majoritate solidă în Parlament"

Noul Guvern trebuie să fie format foarte repede pentru a elimina o parte din incertitudini şi să deţină o majoritate solidă în Parlament, apreciază analiştii economici.
Noul Guvern trebuie să fie capabil să ia măsuri "mai puţin plăcute" în "vremurile foarte grele" care urmează. "Avem nevoie foarte rapid de un Guvern foarte puternic. Un Guvern cu majoritate puternică în Parlament este important, pentru că urmează vremuri foarte grele", a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

DECIZIE URGENTĂ
Şi economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că noul Guvern trebuie să fie format foarte repede şi să ia măsuri rapid. "Indiferent de partide, e important ce măsuri vor fi luate. Este nevoie de o coaliţie cu majoritate solidă în Parlament, care să poată lua măsuri mai puţin plăcute în condiţii dificile", a spus Anghel. Ionuţ Dumitru a completat că situaţia privind noul Guvern, respectiv din ce partide este format şi ce majoritate parlamentară deţine, ar trebui clarificată chiar şi până la finele săptămânii. "E important să ne mişcăm repede. Incertitudinea alimentează speculaţiile şi volatilitatea de pe piaţă poate fi foarte mare", a continuat economistul-şef al Raiffeisen Bank.

CONTROLUL CHELTUIELILOR
Referitor la măsurile pe care Guvernul ar putea să le adopte în contextul actual, analiştii apreciază că este nevoie de o mai mare atenţie pe partea bugetară. "Oricare ar fi următorul Guvern, acesta va trebui să ia măsuri foarte restrictive pe partea fiscal-bugetară şi de venituri. Deficitul bugetar trebuie redus şi nu pot fi excluse majorările de taxe", a afirmat Dumitru. El a precizat că deficitul bugetar va "sări uşor de 4%-5%", având în vedere actuala construcţie bugetară pentru 2009.
"Un semnal pozitiv transmis investitorilor ar fi raţionalizarea cheltuielilor publice. (...) Orice control al costurilor şi încercare de majorare a veniturilor, pe care am putea să le vedem, cred că vor fi nişte semnale foarte puternice, pozitive, pentru investitorii internaţionali", a spus Anghel. Economistul-şef al BCR anticipează că rolul statului în economie va fi din ce în ce mai important, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani. El consideră că statul trebuie să continue şi să intensifice investiţiile în infrastructură, deşi acestea sunt costisitoare. Anghel crede că noile măsuri trebuie prezentate investitorilor străini, pentru că România depinde încă de fondurile internaţionale.