OPORTUNITATE/Petre Roman are dreptul la cetăţenie spaniolă

Descendenţii exilaţilor spanioli, care au părăsit Spania în timpul Războiului civil (1936-1939) sau au fugit de represiunea franchistă care a urmat, pot solicita cetăţenia spaniolă începând de mâine, relatează France Presse, care citează o asociaţie a descendenţilor exilaţilor.

REABILITARE
Această măsură era una dintre dispoziţiile legii denumite "Memoria istorică", lege care, votată la sfârşitul lui 2007 în Parlamentul spaniol, viza reabilitarea victimelor franchismului şi ale Războiului civil. Ea a intrat în vigoare sâmbătă, în ziua publicării sale în Monitorul Oficial spaniol, după aprobarea la sfârşitul lui octombrie a normelor de aplicare de către Guvernul spaniol, explică Asociaţia descendenţilor exilului spaniol.

SOLICITARE
În practică, descendenţii exilaţilor vor putea dispune începând de luni, prima zi lucrătoare după intrarea în vigoare a măsurii, cererea lor pe lângă ofiţerii de stare civilă, consulari sau municipali, din locul lor de reşedinţă.
Circa o jumătate de milion de fii şi nepoţi ai exilaţilor ar putea beneficia de măsura care le va permite obţinerea cetăţeniei spaniole. Majoritatea acestor persoane locuiesc acum în America Latină, în special în Argentina, Uruguay, Cuba, Chile, Venezuela şi Mexic, precum şi în Franţa, precizează sursele citate. Dar şi în România există cazuri, cel puţin unul celebru: omul politic Petre Roman (care are două fiice, Oana şi Catinca, ele însele încadrabile în legislaţia actuală spaniolă de acordare a cetăţeniei).

URMAŞI
Tatăl lui Petre Roman, Valter Roman (Ernest Neulander), activist comunist şi ofiţer în Brigăzile Internaţionale comuniste din Războiul civil din Spania, s-a căsătorit cu o comunistă spaniolă, Hortensia. Valter Roman s-a refugiat politic la Moscova şi a revenit în ţară în 1945, cu Armata sovietică. A fost şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1947-1951) şi numit general, asemeni altor foşti voluntari din Spania. Soţia sa, Hortensia, a lucrat în România la redacţia în limbi străine a Radiodifuziunii.
Măsura se aplică strict fiilor şi nepoţilor celor care au fost nevoiţi să se exileze între 18 iulie 1936 şi 31 decembrie 1955. Persoanele eligibile vor avea o perioadă de doi ani pentru a-şi putea depune solicitarea, adică până la 27 decembrie 2010, potrivit site-ului internet al asociaţiei, care citează textul oficial al aplicării măsurii. Solicitanţii nu trebuie să renunţe la cetăţenia actuală. O astfel de renunţare nu este solicitată decât persoanelor care obţin cetăţenia spaniolă prin naturalizare sau drept de rezidenţă.

Petre Roman ne-a declarat însă că atâta vreme cât este o personalitate publică, un om politic în România, nu este potrivit să ceară cetăţenia spaniolă. El a arătat că putea să obţină cetăţenia spaniolă încă de acum doi ani, ca şi sora lui, dar nu a cerut-o. "Probabil că dacă aş lua o asemenea decizie, unii ar zice că am făcut bine, alţii că trag spre altă zonă. Câtă vreme devotamentul meu este cu totul spre români şi România, am impresia că nu se potriveşte. Asta nu înseamnă că nu sunt mândru de mama mea şi de tatăl meu", ne-a declarat Petre Roman. În ceea ce priveşte fiicele sale, Petre Roman a spus că nu ar interveni dacă ele vor lua o asemenea hotărâre. "E decizia lor", a conchis Roman.