Oradea, în era post-Filip

ALEGERI LOCALE ● 10 pentru Primărie, 10 pentru Consiliul Judeţean
Niciodată în evoluţia democratică a procesului electoral de după 1989 nu a fost atît de incitant şi, totodată, interesant pentru alegătorii bihoreni. Dacă în 1992, 2000 şi 2004 "steaua" primarului PD, Petru Filip, era mai mult decît sclipitoare, acum, după ce a dat Primăria pentru Parlamentul European, alegerile locale din 2008 dau şanse oricărui candidat.

ALEGERI LOCALE ● 10 pentru Primărie, 10 pentru Consiliul Judeţean
Niciodată în evoluţia democratică a procesului electoral de după 1989 nu a fost atît de incitant şi, totodată, interesant pentru alegătorii bihoreni. Dacă în 1992, 2000 şi 2004 "steaua" primarului PD, Petru Filip, era mai mult decît sclipitoare, acum, după ce a dat Primăria pentru Parlamentul European, alegerile locale din 2008 dau şanse oricărui candidat.


Singurul candidat cu experienţă în administraţia publică şi rodaj în confruntările electorale este cel al UDMR, în persoana Rozaliei Biro, actualul viceprimar. Contracandidaţii săi sînt actualul primar interimar, Mihai Groza (PD-L), fostul prefect şi secretar de stat al Secretariatului Guvernului, Ilie Bolojan (PNL), tînărul om de afaceri Traian Bodea (PC), prof. univ. Mihai Drecin (PRM), tînărul jurist Decebal Hanaş (PNţCD), Dan Matei (PSD), Dan Păcală (PNG), Mihai Togor (PER) şi independentul Călin Raita, cunoscut pentru cele 20 de case de schimb valutar pe care le deţine şi traseismul politic realizat în mai puţin de doi ani. Cert este că toţi cei nouă candidaţi de sex masculin se află pentru prima dată într-o cursă electorală.


VÎNĂTORI DE VRĂJITOARE. Fostul primar de Oradea, Petru Filip, şi-a respectat în proporţie de 90% promisiunile făcute orădenilor în 2004. Totuşi, nu putem să nu remarcăm atitudinea ermetică a administraţiei publice orădene faţă de marii investitori sau nerezolvarea problemei locurilor de parcare, carenţă generală pentru întreaga administraţie din România. Din păcate, nici unul din candidaţii pentru Primăria Oradea nu aduce în faţa publicului soluţii concrete de rezolvare a problemelor omului de rînd. Candidaţii pentru Oradea îşi anunţă încă de pe acum demararea "vînătorii de vrăjitoare" din Primărie, considerînd că există în sînul acestei instituţii grupuri de interese care sfidează cetăţeanul de rînd. Şi, totuşi, Oradea are probleme mult mai importante decît funcţionarii publici: lipsa locurilor de parcare, ridicarea gunoiului stradal la ore de vîrf, refacerea clădirilor-monument, dezvoltarea infrastructurii rutiere etc., lucruri pe care candidaţii nu marşează în mod concret.


CAMPANIE FĂRĂ ÎNJURĂTURI. Expresii de genul "Petrică, fă lampa mai mică", care au făcut deliciul presei în campania din 2004, propoziţie ce-i aparţine lui Mihai Bar, atunci candidatul pentru Primăria Oradea, revenit din pribegia la care a fost supus de Adrian Năstase în urma insistenţelor fraţilor Micula pe lîngă Dan Matei Agathon şi Şerban Mihăilescu, nu îşi vor mai face loc în campania actuală. Aceasta pentru că Biro Rozalia le-a propus tuturor contracandidaţilor săi un protocol de neagresiune verbală, document semnat de toţi candidaţii, cu excepţia lui Ilie Bolojan! O idee asemnătoare nu ar avea încă sorţi de izbîndă pentru campania la preşedinţia Consiliului Judeţean, care se anunţă extrem de agitată, în condiţiile în care în cursă s-au înscris tot 10 candidaţi: Kiss Alexandru, actualul preşedinte (UDMR), Ştefan Seremi, actualul vicepreşedinte (PD-L), Mihai Bar, fost preşedinte (PSD), Octavian Bara (PC), Virgil Teodorescu Capriş (Partidul pentru Patrie), Viorel Lascu (PER), Florian Pantea (PRM), Gheorghe Pintea (PNG), Petru Trif (PNţCD) şi senatorul Radu Ţârle (PNL).


BĂTĂLIA PENTRU CJ. Dacă în 2004 jocurile pentru conducerea CJ se făceau în cadru intim între cei 35 de consilieri judeţeni aleşi în urma celor 259.140 voturi exprimate de bihoreni pe 6 iunie (UDMR – 10 mandate, PD – 9 mandate, PSD – 7 mandate, PNL – 7 mandate şi PRM – 2 mandate), creîndu-se o alianţă nefirească între UDMR-PD-PSD bazată pe relaţiile de afaceri între oamenii de la vîrf, în 2008 nu mai putem vorbi de prietenii. Totuşi, datorită activului de partid extrem de eficient în perioada campaniilor electorale, candidatul PD-L, Ştefan Seremi, porneşte cu prima şansă de cîştig în faţa celorlalţi candidaţi români, însă cum votanţii UDMR sînt mult mai disciplinaţi, iar voturile românilor se vor împărţi între nouă candidaţi, există posibilitatea ca Alexandru Kiss să-şi asigure fără probleme continuitatea la şefia CJ, nefiind exclusă nici varianta ca UDMR să aibă în persoana sa singurul preşedinte de CJ din vestul ţării, deoarece la Mureş, de exemplu, românii au lăsat orgoliile deoparte şi merg pe mîna unui candidat unic.


BISERICA, ÎN CAMPANIE! Ca la fiecare patru ani, candidaţii, indiferent de poziţia la care aspiră, îşi pun speranţele în oamenii bisericii, care, în mod firesc, ar trebui să fie neutri. Pentru preşedinţia CJ, senatorul baptist trecut de la PD la PNL, Radu Ţârle, speră să-şi atragă enoriaşii, primarul Mihai Groza speră ca preoţii greco-catolici să-i acorde tot sprijinul, Kiss Alexandru se bazează pe Biserica Reformată, iar ceilalţi candidaţi se întrec în a le face promisiuni preoţilor ortodocşi. La 1 iunie 2008 vom vedea cît de încurcate sînt, de fapt, căile Domnului...

Dezertări în masă

Dacă la alegerile locale din 2004, PSD cîştiga detaşat competiţia în Bihor, obţinînd 39 de mandate de primari, din care 22 în turul doi, nu acelaşi lucru se poate spune şi acum, deoarece fostul partid de guvernămînt a mai rămas doar cu 13 primari, ceilalţi dezertînd la PD, respectiv PNL, după alegerile generale din toamna lui 2004. În 2004, UDMR cîştiga 21 de primării, PNL – 9, PUR – 3, iar PRM – 2. Primarii din partidele minoritare nu au avut încotro şi au acceptat presiunile democrato-liberale, care, în cele mai multe locuri, s-au dovedit eficiente, deoarece s-au atras atîţia bani încît unii primari nu au ştiut ce să facă cu ei! În 2004 cîştigau alegerile de primar şi cinci candidaţi independenţi (Groza Sorin – Boianu Mare, Kovacs Zoltan – Curtuişeni, Sabina Fărcuţa – Drăgeşti, Porszter şarolta – Sălacea şi Ioan Băliban – Tăuteu). Lupta pentru alegerile locale din Bihor se anunţă, iată, extrem de interesantă, cu atît mai mult cu cît turul secund va decide, în mod cert, cele mai multe primării, neexistînd situaţia din 2004, cînd 43 de primării din totalul de 100 au fost decise încă din primul tur!

"Scopul scuză mijloacele!"

Deşi pare surprinzător pentru imaginea de şerif pe care şi-a creat-o în percepţia orădenilor, Ilie Bolojan, candidatul PNL, considerat de unii ca favorit la poziţia de succesor al lui Filip, a profitat de minusurile legii privind campania electorală, postîndu-se pe site-urile jurnalelor locale înainte cu o lună de demararea campaniei sale electorale. În ciuda anunţului său că nu deţine fonduri de campanie şi că aşteaptă donaţii din partea susţinătorilor, Bolojan şi PNL s-au afişat în Oradea şi Bihor prin intermediul diverselor canale de comunicare, inclusiv panouri. Aceeaşi tactică a aplicat-o şi afaceristul Călin Raita. Inamicii politici susţin că au aşteptat în mod elegant debutul oficial al campaniei pentru a le aduce la cunoştinţă alegătorilor faptul că realizările cu care se laudă Bolojan (restructurarea Serviciului Paşapoarte, a RAR-ului, Serviciului Evidenţa Populaţiei etc.) au beneficiat, de fapt, de bani de la Consiliul Judeţean Bihor, unde PD-L are la ora actuală doi vicepreşedinţi, pe timpul mandatului de ministru de Interne a lui Vasile Blaga, iar calitatea sa de prefect nu-i asigura şi poziţia de principal ordonator de credite!