Parlamentul în era IT. De la dezbateri în plen, la videochat

În ultimii doi ani, Camera Deputaţilor a trecut la folosirea exclusiv digitală a datelor, însă ezită să intre în avangarda epocii IT prin trecerea la Parlamentul online, în care aleşii să voteze de la distanţă.

În urmă cu doi ani, Camera Deputaţilor a demarat proiectul „Paperless Parliament”, prin care s-a renunţat la hârţogăraia specifică instituţiilor de stat în favoarea digitalizării tuturor documentelor. Au fost scoase din uz imprimantele, topurile de hârtie nu au mai fost cumpărate, fiind economisiţi banii cheltuiţi altădată pe consumabile de acet gen, circa 70.000 de lei anual. Inclusiv în comisii, şedinţele se ţin acum cu computerul în faţă. „Urmează implementarea unui sistem de management informatic al datelor care va mai dura un an şi jumătate”, a precizat deputatul Varujan Pambuccian, acesta apreciind „Paperless Parliament” drept un succes, datorită economiilor făcute şi vitezei mai mari cu care circulă documentele.

Proiect în stand-by
Pambuccian nu vrea ca lucrurile să se o-prească aici. Încă din 2010 a propus crearea unui Parlament online, în care aleşii să poată participa la şedinţele de plen sau din comisii printr-un sistem de videconferinţă, la care să se adauge un sistem de vot de la distanţă. Astfel, s-ar economisi sume uriaşe legate de întreţinerea şi funcţionarea Camerei Deputaţilor. „Parlamentul online este singurul pas înainte pe care-l mai pu-tem face. Se studiază deja posibilitatea introducerii acestuia în Statele Unite. Noi o să ne întrebăm peste 100 de ani de ce nu-l avem”, a declarat depu¬tatul. Tot el recunoaşte că nimeni nu vrea cu ade-vărat acest sistem. „Este vorba de un anume nivel tehnologic al oamenilor, de inerţie. Un alt motiv este că va trebui disponibilizată o mare parte din perso¬nalul Camerei Deputaţilor”, a adăugat Pambuccian. Dacă această idee ar deveni realitate, s-ar rezolva dintr-un foc şi pro-blema absenţelor nemoti¬vate sau a lipsei cvo-rumului în luarea unor decizii importante.
„Construit şi implementat de la zero, un astfel de soft ar costa câteva milioane de euro şi ar fi gata cam într-un an de zile. S-ar adăuga aici şi costurile de mentenanţă”, spune Dragoş Rădoi, specialist IT. Mai mult, parlamentarii ar putea lua decizii importante pentru ţară direct de pe smartphone. „Ar putea fi creată o aplicaţie care să le trimită notificări indiferent unde s-ar afla”.

Securitatea, o problemă
Se pune însă problema securităţii şi confidenţiali¬tăţii unor date atât de importante. „Sigur sută la sută nu poate fi. Întotdeauna se găseşte un băiat deştept care sparge codurile. S-a întâmplat la NASA, CIA şi FBI, iar românii sunt printre cei mai buni hackeri din lume”, avertizează experţii.

- Reducerea costurilor de funcţionare a Parlamentului prin introducerea sistemului online ar fi de circa 80% faţă de cele actuale, cu Legislativul adăpostit de Casa Poporului.
- În 2015, bugetul Camerei este 236 milioane de lei. Într-o variantă online, costurile ar fi fost sub 50 de milioane de lei, reducerea de 80% fiind valabilă şi pentru bugetul Senatului.

Parlamentarii ar putea să participe la dezbateri prin intermediul unui terminal instalat în circumscripţia în care au fost aleşi. Unul dintre avantajele invocate este că ar fi mai mult timp prezenţi printre alegători şi mai familiarizaţi cu problemele lor. Sistemul ar putea fi folosit şi pentru negocieri între partide.