După ce Jurnalul Naţional semnala în ediţia de la 18 ianuarie că în cazul miniştrilor care sunt şi parlamentari pentru începerea urmăririi penale este nevoie şi de avizul Legislativului, ieri Ministerul Justiţiei a confirmat că a solicitat Parlamentului un punct de vedere în această chestiune. Decizia aparţine însă Parchetului.
Secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, ne-a declarat ieri că ministerul a trimis conducerilor celor două Camere ale Parlamentului câte o “scrisoare de curtoazie” prin care aducea la cunoştinţă că patru dintre cei opt foşti şi actuali miniştri pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale sunt şi parlamentari. Este vorba despre deputaţii Adrian Năstase şi Miron Mitrea şi senatorii Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş. În acest context, ne-a precizat Mocuţa, care a semnat aceste documente, se solicită celor două Camere parlamentare să exprime un punct de vedere cu privire la procedura care ar trebui urmată în vederea începerii urmăririi penale în cazul respectivilor miniştri. Scrisorile au fost trimise la cabinetul lui Văcăroiu, respectiv Olteanu, încă de luni, iar marţi seara au fost primite la Ministerul Justiţiei şi răspunsurile. Conform lui Mocuţa, atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au precizat că se consideră că este necesar şi avizul Legislativului pentru începerea urmăririi penale în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri care sunt şi parlamentari.
Mocuţa spune însă că instituţia care va decide dacă este necesar ca Parlamentul să dea un aviz pentru declanşarea urmăririi penale este Parchetul, respectiv procurorul de caz. Ca atare, a adăugat Mocuţa, răspunsurile primite de la Parlament au fost trimise ieri Parchetului. Între timp, premierul Călin Popescu Tăriceanu, prin vocea purtătorului de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, s-a declarat de acord cu principiul ca începerea urmăririi penale în cazul miniştrilor să necesite un aviz din partea Parlamentului, având în vedere că membrii Executivului primesc un vot de încredere din partea Legislativului.
EXPLICAŢII. Reglementările legislative aplicabile în cazul celor patru parlamentari sunt explicate şi de preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Sergiu Andon. El spune că parlamentarilor care sunt miniştri li se aplică prevederile Constituţiei referitoare la imunitatea miniştrilor, nu la cea a parlamentarilor. Astfel, dacă, potrivit Constituţiei, parlamentarii au imunitate faţă de arestări şi percheziţii, nu şi pentru începerea urmăririi penale, în cazul miniştrilor imunitatea este mai largă. Ca atare, şi pentru simpla începere a urmăririi penale, în stare de libertate şi fără percheziţie, este nevoie şi de avizul instituţiilor din care fac parte, adică al Camerelor Parlamentului. Andon a arătat că textul Constituţiei referitor la imunitatea miniştrilor-parlamentari enumeră instituţiile fundamentale ale statului, Camerele Parlamentului şi Preşedinţia, care pot cere urmărirea penală a lor, folosind conjuncţia “şi”, şi nu “sau”. “În orice interpretare juridică, conjuncţia «şi», pusă între două subiecte sau predicate, exprimă voinţa legiuitorului că acele două condiţii trebuie cumulate”, a conchis Andon. La rândul său, deputatul PRM Lucian Bolcaş, membru în Comisia juridică a Camerei, a susţinut că preşedinţii celor două Camere trebuie să ceară imediat de la Parchetul General dosarele miniştrilor care sunt şi parlamentari din lotul celor opt, dosare care i-au fost transmise fără avizul competent din partea Camerelor.
PRECEDENT. În cazul ministrului Păcuraru, Senatul a cerut încă de la sfârşitul anului trecut DNA să i se trimită documentele în baza cărora s-a solicitat începerea urmăririi penale. Solicitarea Senatului a venit ca urmare a unei scrisori în care Păcuraru cerea Senatului, al cărui membru este, să lămurească dacă se justifică cererea de începere a urmăririi penale în cazul său.
Cazanciuc: "Nu există temei legal"
- Violeta Fotache