Parlamentul prin ochii bătrânilor

Printre actualii parlamentari, mai sunt câţiva care au fost aleşi deputat sau senator încă din 1990, iar alţii au acumulat şi ei multe mandate după 1992 sau 1996. În general, nu prea sunt mulţumiţi de cum funcţionează Parlamentul de acum.

Primii parlamentari aleşi după Revoluţie le-au trăit pe toate: au votat prima Constituţie, au văzut minerii cu bâte în sala de plen, au trecut prin două suspendări de preşedinte, au asistat la nenumărate demisii, ridicări de imunităţi. Mai sunt 10 parlamentari din primul Legislativ ales democratic după Revoluţie: Borbely Laszlo, Marton Arpad, Verestoy Attila, Marko Bela (toţi de la UDMR), Costică Canacheu, Ioan Oltean, Vasile Blaga (PNL), Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD), Varujan Vosganian şi Călin Popescu Tăriceanu (ALDE). Mai era şi Petre Roman, dar acesta şi-a pierdut mandatul în 2015 din cauza de incompatibilitate. Mai sunt şi alţii care au ajuns în Parlament în 1992: Antal Istvan (UDMR), Anghel Stanciu şi Cristian Dumitrescu (PSD) sau Crin Antonescu (PNL). Dintre ei, Crin Antonescu şi Marko Bela sunt la un pas de a ieşi definitiv din politică, în timp ce alţii sunt şefi de partide: Popescu Tăriceanu la ALDE şi Blaga la PNL. Oltean e sub control judiciar într-unul din dosarele ANRP, iar DIICOT a cerut în două rânduri, fără succes, încuviinţarea începerii urmăririi penale împotriva lui Vosganian.

Frustrările veteranilor
Puiu Haşotti, parlamentar din 1996, e categoric în a susţine că nivelul calitativ al aleşilor a scăzut. O primă cauză ar fi introducerea votului uninominal în 2008. „A doua este discuţia falsă despre aşa-numita întinerire a Parlamentului. Cel de acum are o medie de vârstă mai mică cu 10 ani decât Parlamentul din 2004 şi calitatea este evident mai redusă. Însă prin-cipalul vinovat este Traian Băsescu ce a atacat permanent Parlamentul timp de 10 ani”, a spus Haşotti. Acesta a menţionat şi faptul că modificările succesive ale Regulamentelor au făcut ca Parlamentul să devină, prin proprie voinţă, „un ghişeu al Guvernului la care acesta depune proiectele de lege”. Acelaşi lucru l-a constatat şi Marton Arpad, la capătul a şapte mandate de deputat. Procesul s-a derulat în paralel cu un grad de mai mic de competenţă al unor parlamentari din comisiile de specialitate. „În vechile legislaturi a fost prioritar profesionalismul celor trimişi acolo care a făcut posibil un acord în probleme importante dincolo de poziţiile partidelor”, a spus Marton. Acesta a remarcat că imposibilitatea depunerii de amendamente în plen a dus la adoptarea unor legi cu erori serioase. În schimb, Costică Canacheu nu este atât de pesimist considerând că, faţă de 1990, a avut loc o profesionalizare a aparatului funcţionăresc al Parlamentului, în paralel cu clarificarea procedurilor. Astăzi, problema esenţială a Parlamentului ar fi una de imagine. „Vedetizarea activităţii unor parlamentari a influenţat percepţia despre Parlament şi uneori desemnarea candidaţilor. Parlamentul a fost reprezentat de maximum 20 oameni, de «rozalii» sau «şpăgari» ce i-au confiscat imaginea. Eu vă garantez că 70% sunt oameni la locul lor, care-şi văd de treabă. Parlamentul legiferează destul de bine. Ce-i drept, partea de control este încă deficitară”, a comentat Canacheu

În actualul Parlament se merge pe principiul «Suntem noi şi sunteţi voi. Tot ce spuneţi voi e prost. Noi suntem cei mai deştepţi, iar Guvernul e cel mai deştept».
Marton Arpad, deputat din 1990