Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Membrii Partidului Mişcarea Populară se reunesc, duminică, la Palatul Parlamentului unde au loc alegeri pentru conducerea partidului, după ce Curtea de Apel a respins înfiinţarea formaţiunii politice Mişcarea Populară, astfel revenindu-se la conducerea vechiului PMP, lider interimar fiind prim-vicepreşedintele Siegfried Mureşan.
Congresul extraordinar al PMP a fost convocat pentru realegerea preşedintelui, în condiţiile în care instanţa a respins înregistrarea modificările statutului şi componenţei conducerii făcute în congresul anterior. În cadrul lucrărilor Congresului PMP vor avea loc alegeri atât pentru conducerea partidului, cât şi pentru membrii Comisiei de Cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.
În acest moment, preşedinţia interimară a PMP este deţinută de prim-vicepreşedintele Siegfried Mureşan, după ce alegerea lui Traian Băsescu a fost anulată de Curtea de Apel Bucureşti care a decis că partidul Mişcarea Populară nu poate fi înfiinţat.
Traian Băsescu anunţa, după ce instanţa a respins înregistrarea în Registrul partidelor politice a Mişcării Populare, că partidul său se va prezenta în alegerile locale cu numele vechi, Partidul Mişcarea Populară, fostul preşedinte acuzând că hotărârea judecătorească a fost luată după implicarea ”Sectei Securităţii Naţionale”.
”V-aţi încurcat, băieţi, vom candida la locale sub numele PMP şi cu simbol mărul. PMP, refaceţi listele de semnături pentru candidaţi!”, scria Băsescu pe pagina de Facebook.
Tribunalul Bucureşti admisese, în 15 decembrie 2015, cererea de înregistrare a formaţiunii politice ”Mişcarea Populară”, reprezentată de Traian Băsescu, Eugen Tomac, Cristian Diaconescu şi Dorel Onaca.
Decizia Tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti de către procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti, iar pe 18 martie instanţa a admis apelul procurorilor, a schimbat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi a respins cererea de înregistrare a partidului.
Traian Băsescu a fost ales preşedintele MP în cadrul unui congres, în toamna anului trecut, atunci când formaţiunea politică a fost lansată sub denumirea Mişcarea Populară.
Traian Băsescu afirma, cu puţin timp înainte de eveniment, că nu îi place denumirea de PMP şi recomanda schimbarea în "Mişcarea Populară", după ce abia se înscrisese în partid.
Deşi nu are o istorie lungă ca partid, PMP a trecut prin mai multe schimbări.
Primul congres al PMP a avut loc la data de 7 iunie 2014, când s-a decis ca preşedinte al partidului să fie Elena Udrea împotriva căreia a candidat doar Daniel Funeriu, alţi trei candidaţi - Adrian Papahagi, Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan - retrăgându-se din cursa pentru şefia partidului.
Liderul PMP de la acea vreme, Elena Udrea, s-a autosuspendat din funcţie după ce a fost pusă sub urmărire penală, Eugen Tomac devenind astfel, la sfârşitul lunii ianuarie 2015, preşedintele interimar al PMP.
În data de 8 februarie, anul trecut, s-a desfăşurat al doilea congres care a avut ca scop alegerea unui nou lider al partidului, Tomac devenind, astfel, preşedintele PMP, Dorel Onaca secretar general şi Siegfried Mureşan prim-vicepreşedinte.
La congresul din 24 octombrie 2015 - cel de-al treilea - cei peste 5000 de delegaţi prezenţi la Sala Palatului au votat înfiinţarea formaţiunii politice Mişcarea Populară şi l-au ales preşedinte pe Traian Băsescu.
Băsescu a fost singurul candidat la şefia formaţiunii, cu moţiunea politică "România mea". Eugen Tomac a fost ales preşedinte executiv, Cristian Diaconescu şi Siegfried Mureşan prim-vicepreşedinţi şi Dorel Onaca secretar general.
Partidul Mişcarea Populară a fost înfiinţat la 23 iulie 2013, când mai mulţi demisionari din PDL, printre care Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Cristian Petrescu şi Adrian Papahagi, au anunţat că Fundaţia Mişcarea Populară, înfiinţată la 7 aprilie 2013, se transformă în partid politic. Foştii membri ai PDL au anunţat că formaţiunea promovează valorile de centru-dreapta şi că reprezintă interesele clasei de mijloc din România.
Astfel, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înfiinţare a partidului, la data de 16 septembrie 2013, decizia definitivă cu privire la înregistrarea PMP ca partid politic fiind dată la 29 ianuarie 2014.
Ideea înfiinţării Fundaţiei Mişcarea Populară i-a aparţinut lui Traian Băsescu, la acea vreme preşedinte al României. După Congresul PDL din februarie 2013, în cadrul căruia Vasile Blaga a câştigat preşedinţia partidului, Traian Băsescu a declarat că s-a despărţit de PDL şi că va susţine un nou proiect politic. La 25 martie 2013, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, a anunţat iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară, ”un proiect care îşi asumă temele promovate de Traian Băsescu”.
Sursa: news.ro
