Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii CCR au admis ieri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Opoziţiei privind neconstituţionalitatea Codului administrativ. Şeful statului au susţinut că introducerea pensiilor speciale şi articolul privind folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală sunt neconstituţionale. Legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
Sesizarea Opoziţiei, semnată de 44 de parlamentari ai USR, PNL, PMP şi independenţi a fost depusă la 11 iulie, iar cea a preşedintelui Iohannis la 31 iulie.
Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ,aleşi după anul 1992, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”. Pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat şi se vor cumula cu orice altă pensie de stat sau dintr-un sistem de pensii private. Introducerea acestor pensii a fost motivată de "nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene din România" – ceea ce ar genera "profunde inechități între pensiile primite de aceștia și pensiile primite de unii subordonați".
Semnatarii contestaţiei au semnalat că pensiile speciale au fost deja respinse de două ori prin alte decizii ale CCR şi au acuzat că reintroducerea lor în Codul administrativ reprezintă o încercare disperată a PSD de a impune această modificare.
Pe lângă introducerea pensilor speciale, Iohannis a criticat şi reglementările privind folosirea limbii minorităţilor naţionale. Codul Administrativ prevede posibilitatea autorităţilor şi instituţiilor publice să asigure folosirea limbii materne în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu au o pondere de peste 20%.
Iohannis a subliniat că ”potrivit art. 13 din Constituţie, <În România, limba oficială este limba română>. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. (2) din Constituţie, <în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică>.
Conflictul de interese
Citește pe Antena3.ro
CCR a mai decis ieri că modificările aduse Legii ANI, privind prescrierea faptelor mai vechi de trei ani în cazul conflictului de interese sunt neconstituţionale. Decizia a fost luată în urma unei sesizări a preşedintelui Iohannis, depusă la 2 august. Iohannis a susţinut că modificările aduse sunt lipsite de claritate şi precizie şi că dispoziţiile legii se suprapun cu prevederi din Codul penal.
Pragul existent de 20% în ceea ce priveşte obligativitatea folosirii limbii materne în instituţiile publice va putea fi eliminat, dacă aşa consideră autorităţile publice.
