UDMR a adoptat, împreună cu Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, o declaraţie comună privind susţinerea unor proiecte prin care să fie obţinute trei feluri de autonomie pentru ungurii ardeleni – culturală, locală şi teritorială, proiecte care să fie adoptate după un dialog cu majoritatea românească în anul Centenarului Marii Uniri.
Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă comună a preşedinţilor celor trei partide maghiare: Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT). "Cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România, pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (...), autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat, noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ", a afirmat Kelemen Hunor, citat de Agerpres. Obiectivele liderilor comunităţii maghiare sunt foarte ambiţioase în condiţiile în care autonomia locală şi cea teritorială nu pot fi inserate decât în într-o nouă variantă a Constituţiei, lucru admis chiar de către Kelemen. "E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere, e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013", a spus preşedintele UDMR. În schimb, pentru autonomia culturală ar fi suficientă adoptarea unui proiect de lege deja depus la Parlament. Kelemen Hunor a arătat că luarea de poziţie comună a celor trei partide maghiare reia dezideratul autonomiei aşa cum a fost formulat în 1990 în programul politic al UDMR şi în Declaraţia de la Cluj, adoptată trei ani mai târziu. „Este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim despre acele forme de autonomie care, în concepţia noastră, vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională, etnică, culturală în România, pe pământul natal şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general (...) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani", a conchis Kelemen Hunor.
Europarlamentarul Tőkés László a declarat, tot ieri, că maghiarii au datoria să cinstească Centenarul şi sentimentele populaţiei majoritare, însă „numai în cazul când şi noi vom avea drepturile noastre şi vom putea să ne simţim acasă în ţara noastră comună”, motiv pentru care ar trebui continuat dialogul interetnic şi în anul Centenarului.