Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până la sfârșitul săptămânii viitoare, Partidul Național Liberal ar trebui să se prezinte în fața Plenului Reunit al Parlamentului, pentru a obține votul de învestitură pentru instalarea noului guvern. Din calculele aritmeticii parlamentare, este foarte greu, spre imposibil, de crezut că acest Executiv va trece, întrucât taberele politice care, pe data de 10 octombrie, s-au unit pentru a dărâma Cabinetul Dăncilă, au agende separate, unele chiar diametral opuse. Iar temele majore care ar trebui să constituie pilonii programului de guvernare, respectiv să “repare” “dezastrul” lăsat în urmă de PSD, nu sunt agreate decât de foarte puținii parlamentari din ceea ce, până săptămâna trecută, a reprezentat Opoziția. Iar lucrurile se complică și mai mult, întrucât, chiar dacă PNL ar vrea să facă diferite concesii pentru obținerea voturilor necesare, orice compromis făcut pentru o parte va nemulțumi cealaltă parte și invers. Iar partidele mici, dar care pot face diferența la vot au pretenții pe care le definesc ca fiind de ne-negociat.
Social-democrații au la Senat un grup de 69 de parlamentari, iar la Camera Deputaților, un grup de 201 parlamentari. Alături de aceștia se mai află cei patru deputați ALDE, din aripa exclusă de Tăriceanu din partid. Este vorba despre Ștefan Alexandru Baișanu, Marian Cucșa, Ion Cupă și Grațiela Gavrilescu. În total, PSD se sprijină, în acest moment, pe 204 parlamentari.
În tabăra care a răsturnat Guvernul Dăncilă se află șase partide politice și Grupul Minorităților Naționale, plus doi parlamentari independenți, ceea ce înseamnă un total de 258 de parlamentari. Cu 30 mai mulți decât cei care au votat moțiunea de cenzură. Teoretic, un număr suficient de mare pentru a trece un Cabinet. Practic, însă, Guvernul liberal, pe care îl pregătește Klaus Iohannis, s-ar putea să aibă mari probleme pentru a primi votul de învestitură. Pentru că fosta opoziție este divizată, fiecare dintre grupările politice implicate având agendă proprie și impune condiții pentru sprijinul parlamentar.
Aceasta criză, pe care, într-un fel, inițiatorii moțiunii de cenzură ar fi trebuit să o prevadă, l-a adus pe prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, în pragul disperării. Europarlamentarul a răbufnit și a declarat, pentru un post de televiziune: “Noi nu schimbăm candidatul de premier dacă guvernul cade o dată. Noi vrem să ajungem la anticipate. Nu trebuie să cedăm la condiționalitățile și șantajul niciunuia. Nu putem negocia promisiuni făcute alegătorilor în campania de la europarlamentare și în ultimele luni”. Rămâne de văzut dacă lucrurile vor sta sau nu chiar așa.
Alegerile anticipate
Citește pe Antena3.ro
USR, care deține 40 de senatori și deputați, la care se mai pot adăuga foștii membri deveniți independenți Oana Bîzgan Gayral și Octavian Dohotaru, are pe agendă declanșarea alegerilor anticipate. Din gură, PNL și Klaus Iohannis spun că și ei ar vrea, dar după alegerile prezidențiale. USR vrea acum. Însă, dacă Iohannis va face pe placul USR, atunci, șansele ca un Guvern Orban să treacă de votul Parlamentului sunt zero. Iar ALDE (aripa Tăriceanu), Pro România și UDMR, care nu susțin o asemenea măsură radicală, au împreună 90 de deputați. Fără USR, din cele 258 de voturi care, teoretic, ar fi în buzunarul Opoziției, mai rămân 218. Același număr de voturi ar fi obținut și dacă Ionannis și PNL aleg să nu ia în calcul solicitarea USR, dar să se bazeze pe celelalte voturi. Rezultatul: Guvernul Orban nu va trece, având în vedere că PSD a anunțat deja că nu votează pentru instalarea Guvernului PNL, indiferent de situație. Aceeași atitudine a adoptat-o și Victor Ponta.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție
Ludovic Orban, Klaus Iohannis și PNL au, ca obiectiv principal, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Măsura se bucură doar de sprijinul PNL și USR, care, împreună, au 135 de senatori și deputați, la care se adaugă cei doi deputați foști membri USR. Celor 137 de parlamentari ar putea să li se alăture parlamentarii PMP (19 voturi) și cei de la Grupul Minorităților Naționale (17 aleși), ajungându-se la un total de 173 de voturi. Cu 60 mai puține decât minimumul necesar ca acest guvern să treacă de votul Plenului. UDMR s-a arătat împotriva unei asemenea măsuri, însă nu a condiționat votul de renunțarea la acest deziderat.
Pe de altă parte, dacă PNL nu va respecta acest punct, atunci pierde voturile USR și ale celor doi independenți. Ar putea, însă, să reprezinte un argument suficient pentru ALDE (aripa Tăriceanu) să susțină Guvernul Orban. Raportul de forțe ar fi, astfel, de 156 de voturi. Insuficiente pentru învestirea guvernului.
Votul la locale, în două tururi
UDMR, ALDE și Pro România nu vor susține un guvern care are pe agendă modificarea legii alegerilor locale și care vizează alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Ne regăsim, astfel, în aceeași situație ca și cu secția specială, iar guvernul nu va trece.
De altfel, ALDE pune condiția unui Guvern monocolor PNL, fără ca din el să facă parte parlamentarii lui Traian Băsescu din PMP, iar PMP are și el o condiție, aceea a reducerii numărului de parlamentari la 300.
Pretențiile partidelor. Cine e pro. Cine e contra. Cine nu are nimic de comentat
Pentru a fi instalat un guvern, este nevoie de votul a 233 de senatori și deputați, ceea ce reprezintă 50% plus unu din numărul total al parlamentarilor. Iată cum arată, desfășurat, graficul intenției de vot la susținerea învestirii unui guvern PNL:
* PSD: 69 de senatori și 132 de deputați, în total 201 parlamentari. Nu va vota instalarea unui guvern al Opoziției și a anunțat că nu va fi prezent în sală pentru a se întruni cvorumul de ședință.
* PNL: 69 de senatori și 26 de deputați, în total 95 de parlamentari. Exclude orice altă variantă de guvern decât unul condus de Ludovic Orban. Intenționează organizarea de alegeri anticipate după alegerile prezidențiale, vrea să coopteze la guvernare partidul lui Traian Băsescu (PMP), vrea să ia măsuri în domeniul economic, în special să umble la pensiile speciale și vrea să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Este adeptul alegerilor locale pentru primari în două tururi de scrutin.
* USR: 27 de deputați și 13 senatori. Condiționează sprijinul pentru Guvernul PNL de organizarea unor alegeri anticipate, prin semnarea unui acord în acest sens. Vrea desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Vrea alegeri locale în două tururi de scrutin și implementarea în legislație a inițiativei “Fără penali în funcții publice”.
* UDMR: 21 de deputați și 9 senatori, în total 30 de parlamentari. Uniunea nu sprijină desființarea Secției Speciale, nu sprijină un guvern care va conduce prin ordonanțe de urgență și nu dorește organizarea de alegeri locale în două tururi.
* PMP: 12 deputați și 7 senatori, în total 19 parlamentari. Partidul lui Băsescu vrea să facă parte din Executiv, dar condiționează intrarea la guvernare de reducerea numărului de parlamentari la 300 și înființarea unui minister pentru Republica Moldova. Nu susține ideea alegerilor anticipate.
* Pro România: 4 senatori și 27 de deputați, în total 31 de parlamentari: Nu votează un guvern PNL. Nu votează un guvern din care să facă parte PMP. Nu susține alegerile locale în două tururi, nu susține alegerile anticipate și nu este de acord cu desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și nici cu tăierea pensiilor speciale.
* Grupul Minorităților Naționale: 17 deputați. Nu au impus condiții pentru susținerea guvernului și, cel mai probabil, vor acorda votul de învestitură.
* Independenți: 2 deputați, foști membri USR. Cel mai probabil, vor adopta poziția USR cu privire la soarta viitorului guvern.
Victor Ponta: Noi suntem de stânga, liberalii sunt de dreapta
Liderul Pro România, Victor Ponta, cel fără sprijinul căruia nu ar fi trecut moțiunea de cenzură, a refuzat, ieri, să dezvăluie care au fost discuțiile pe care le-a purtat, la Palatul Cotroceni, cu președintele.“Cred că e normal ca domnul Iohannis să spună ce am vorbit. Ceea ce am spus public rămâne valabil. Am făcut un lucru bun că am demis Guvernul Dăncilă”. Legat de susținerea instalării Guvernului Orban, Ponta dă de înțeles că partidul său nu va acorda votul. “Acum înțeleg că liberalii vor să facă guvernul, noi fiind un partid de stânga, nu pe noi se bazează. Spuneți-le dumneavoastră că ei nu știu. Nu am pus niciun fel de condiție că nu mi-a cerut nimeni să votez guvernul. Dacă va fi un guvern foarte bun pentru România de ce să fie exclus să îl votăm? Am văzut un lider PNL aseară care spunea că guvernul trebuie să lucreze exclusiv în folosul lui Iohannis. Așa spunem și noi că vom vota un guvern care va lucra exclusiv în favoarea PRO România”, a spus fostul premier social-democrat.
Barna, supărat foc pe Iohannis, pentru că nu vrea, acum, anticipate
Imediat după ce a ieșit de la Palatul Cotroceni, prezidențiabilul USR, Dan Barna, a postat pe Facebook un articol în care îl atacă pe președintele Klaus Iohannis. “Domnule Iohannis, haideți să nu mai gândim de azi pe mâine. Care e alternativa la anticipate? Să puneți acum un guvern slab, fără susținere parlamentară, aflat în permanență la mâna PSD și a celorlalte partide pesediste din Parlament, conduse de Ponta și Tăriceanu, partide care împreună au majoritatea în Legislativ. Un astfel de guvern nu va putea să facă reformele de care România are nevoie și ne trezim, la fel ca în 2016, că după un an se întoarce PSD pe cai mari la guvernare. Ați uitat anul 2016? Știu foarte bine despre ce vorbesc, am fost în Guvernul Cioloș, știu cât de mult ne-a afectat lipsa de susținere”, scrie Dan Barna.
În opinia acestuia, trebuie organizate alegeri anticipate acum, “cât PSD este slab”. “Să mergem acum în fața oamenilor și să câștigăm o majoritate solidă în Parlament. Vă garantez că dacă facem alegeri acum, PSD nu va mai reveni la guvernare pentru 10 ani de-acum înainte. Dacă vreți cu adevărat să scăpăm țara de PSD, aveți curajul să facem acum anticipate. (…) Avem în Parlament un partid nou, care nu a fost pe liste la alegerile din 2016 și 54 de deputați și senatori au trecut la un alt partid față de cel pe listele căruia au intrat în Parlament”, conchide liderul USR.
Kelemen Hunor: Nu dăm nimănui un cec în alb
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a aflat primul, de la Klaus Iohannis, numele prim-ministrului desemnat, este ambiguu. El a precizat că Uniunea Democrată a Maghiarilor din România nu respinge, dar nici nu promite susținerea pentru noul guvern PNL, înainte să vadă programul de guvernare. “Am discutat ce urmează să se întâmple, probabil că astăzi (ieri – n.red) domnul Iohannis va anunța viitorul prim-ministru. Eu am spus că nu dăm un cec în alb nimănui, nu respingem și nu promitem susținere înainte să vedem programul de guvernare și care sunt măsurile pe care le va lua guvernul în următoarea perioadă de un an, care este lista de miniștri. După ce știm toate aceste detalii putem spune dacă susținem sau nu susținem. Nu am avut discuții cu cei care vor încerca formarea unui guvern, astfel de discuții nu au existat, deci în acest moment nu suntem în măsură să promitem nimic”, spune liderul UDMR.
Olguța Vasilescu: PSD nu va asigura cvorumul de ședință
Social-democrații, care sunt victimele acestei mișcări politice haotice, anunță că nu vor participa la continuarea planului lui Iohannis de a instaura un guvern liberal. “PSD nu va participa în niciun mod la nominalizarea noului guvern, la niciun fel de negocieri si la niciun alt aranjament. Dacă au dat jos Guvernul PSD înseamnă că cele 5 partide au majoritate, deci să-și asigure cvorumul”, a declarat președintele social-democraților, Viorica Dăncilă. De altfel, premierul demis a făcut aceste precizări după ce, la începutul acestei săptămâni, în Comitetul Executiv Național s-a luat prin vot decizia de a nu susține instalarea unui guvern al Opoziției.
La rândul său, Lia Olguța Vasulescu, șeful campaniei electorale prezidențiale a Vioricăi Dăncilă, a subliniat că “PSD, sub nicio formă, nu va oferi cvorum la respectiva ședință”, astfel încât PNL nu va putea vota noul guvern și va rămâne premier interimar Viorica Dăncilă. Vasilescu a adăugat că “dacă vin la guvernare PNL și USR, la anul luăm un scor cu 5 în față!”.
