PNL şi PSD atacă "Puiul" lui Băsescu

Reprezentanţi ai PNL şi PSD ar putea ataca la Curtea Constituţională existenţa şi funcţionarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI), cel puţin in forma de organizare susţinută de şeful statului. Â

Reprezentanţi ai PNL şi PSD ar putea ataca la Curtea Constituţională existenţa şi funcţionarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI) cel puţin in forma de organizare susţinută de preşedintele Traian Băsescu.


Motivul principal pentru care cele două formaţiuni vor să conteste constituţionalitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii văzută de Traian Băsescu drept un integrator al informaţiilor transmise de serviciile speciale este că Parlamentul, prin comisiile sale de specialitate, nu are nici un fel de control asupra CNI. Surse parlamentare au declarat, pentru Jurnalul Naţional, că, in actuala organizare, CNI şi-ar suprapune atribuţiile cu acelea ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), fapt ce ar intări ipoteza potrivit căreia preşedintele Romăniei ar incerca să-şi subordoneze in totalitate, fără pericolul de a fi incurcat in acest demers de reprezentanţii partidelor politice, serviciile speciale. O surpriză neplăcută, care i-ar putea fi făcută căt se poate de repede lui Traian Băsescu, este amputarea drastică, in comisiile parlamentare de specialitate, pe fondul dezbaterilor generate de promisa introducere a moţiunii de cenzură, printr-un compromis PNL-PSD, a atribuţiilor CNI existente in proiectele legilor siguranţei naţionale.


INFIINŢARE. Povestea infiinţării CNI apare după eliberarea ziariştilor răpiţi in Irak acum doi ani, cănd preşedintele Băsescu a anunţat că "se simte nevoia creării unei Comunităţi de informaţii", cheia funcţionării acesteia fiind direcţionarea serviciilor secrete in culegerea de informaţii, astfel incăt acestea să nu ajungă in slujba unui partid, unui grup de interese sau unui om politic. Astfel, CNI a fost infiinţată in cadrul CSAT printr-o hotărăre luată de Consiliu la sfărşitul lui noiembrie 2005. Rolul acesteia era de a primi informaţiile furnizate de la serviciile secrete componente ale CNI: SRI, SIE, DGIA (din Ministerul Apărării) şi DGIPI din Ministerul de Interne. Incă de la anunţul privind infiinţarea CNI au fost voci care au contestat-o, principala nemulţumire fiind legată de faptul că această structură nu se află sub control parlamentar, şi mai puţin utilitatea ei. Preşedintele a replicat insă că serviciile secrete fac parte din acele structuri de putere ale statului care adesea lucrează nevăzut, iar lipsa lor de transparenţă generează şi suspiciuni.


ATAC. Criticile la adresa CNI au fost reluate cu prilejul fugii din ţară a sirianului Omar Hayssam, considerat principalul vinovat in dosarul ziariştilor răpiţi in Irak. Marius Oprea, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate, declara atunci că CNI - ca sistem menit să integreze informaţiile şi să asigure colaborarea intre serviciile secrete de informaţii - poartă răspunderea pentru situaţia generată de dispariţia lui Omar Hayssam.


RĂSPUNDERE
"Inclusiv CNI, ca sistem menit să integreze informaţiile şi să asigure colaborarea intre serviciile de informaţii, poartă răspunderea pentru fuga lui Omar Hayssam"
Marius Oprea, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate