Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD vrea să dea jos Guvernul Cîțu, în integralitatea lui, cu tot cu miniștrii USR-PLUS. Progresiștii vor să-l dea jos doar pe Cîțu din funcția de premier, dar să rămână la guvernare alături de PNL și de UDMR, exact în formula de coaliție existentă. AUR vrea să-l dea jos pe Florin Cîțu în orice condiții, motiv pentru care s-a aliat, pentru acest demers, cu partidul condus de Dacian Cioloș și de Dan Barna, aflat încă la guvernare. PNL este împărțit în două, deși, oficial, niciuna dintre taberele care se vor confrunta la congresul din 25 septembrie nu se alătură demersului USR-PLUS - AUR de dărâmare a guvernului. PSD susține că va vota orice moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu care ar ajunge la vot în Plenul reunit al Parlamentului, însă nu vrea să-i ajute nici pe Florin Cîțu, nici pe Ludovic Orban în luptele interne din PNL, dar nici să le facă jocurile celor de la USR-PLUS de a se reinstala în funcțiile ministeriale, în caz de demitere a Executivului. Tot acest război al nervilor, declanșat, ieri, în Parlamentul României, pare a fi fără de sfârșit. Ședința de ieri dimineață a Birourilor Permanente Reunite a fost boicotată de social-democrați, fapt ce i-a determinat pe cei de la AUR și de la USR-PLUS să acuze o înțelegere pe sub masă între PSD și PNL, aripa „Cîțu”.
Vineri seară, USR-PLUS și AUR au formulat un text comun al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, pe care au depus-o la Parlament. Președinții celor două Camere ale Parlamentului au convocat o ședință a Birourilor Permanente Reunite, pentru a înregistra oficial moțiunea și pentru a stabili calendarul votului. Nu s-a întâmplat, deoarece nu a fost întrunit cvorumul. A doua zi, sâmbătă, șefii Parlamentului au convocat o nouă ședință a Birourilor Permanente Reunite, însă, nici de această dată nu a fost întrunit cvorumul, astfel încât, cea de-a treia ședință, a fost convocată pentru ieri, începând cu ora 12.30.
La ședință, au participat toți membrii, de la toate formațiunile politice, fiind întrunit cvorumul. Însă, imediat, lucrurile au început să se precipite. PNL, aripa „Cîțu”, i-a acuzat pe cei de la USR-PLUS și AUR că au folosit, pentru a depune moțiunea de cenzură, semnături neconforme, în sensul că mai multe astfel de iscălituri erau scanate, nefiind transmise în original. Mai mult, Anca Dragu, președintele Senatului, de la USR-PLUS, a fost acuzată că ar fi convocat ilegal această ședință, având în vedere că, oficial, se afla într-o deplasare externă și își delegase atribuțiile aferente funcției unuia dintre vicepreședinți. Disputa a ajuns la modificarea ordinii de zi a ședinței, la cererea deputatului PSD Alfred Simonis, care a propus mutarea punctului care viza prezentarea moțiunii de cenzură la poziția a treia, după introducerea unui alt punct privind aprobarea unei anchete parlamentare pe marginea validității semnăturilor pentru moțiunea de cenzură, anchetă care să fie derulată de Comisia de Statut. Propunerile au fost introduse pe ordinea de zi, după care toți cei opt reprezentanți ai PSD în Birourile Permanente Reunite au părăsit sala de ședință.
Liberalii rămași în sală au propus amânarea prezentării în Birouri a moțiunii de cenzură până la finalizarea anchetei, adică peste două săptămâni, punct respins, având în vedere că au lipsit două voturi. Unul dintre ele a fost al lui Ludovic Orban. Însă prezentarea moțiunii de cenzură nu a putut fi făcută, întrucât nu mai era cvorum.
Citește pe Antena3.ro
George Simion: „Blat între PSD, PNL și Iohannis”
La ora redactării acestui articol, informațiile vehiculate dinspre Parlament acreditau ideea că Ludovic Orban și Anca Dragu au decis convocarea unei a patra ședințe a Birourilor Permanente Reunite, în care să fie prezentată moțiunea de cenzură a USR-PLUS și AUR, astăzi, pentru ora 11.00.
Problema care se ridică, în acest moment, o reprezintă calendarul și termenele prevăzute de Constituție și de Regulamentele Comune ale celor două Camere. În articolul 113 din Legea Fundamentală, moțiunea de cenzură se prezintă Guvernului și se dezbate după cinci zile de la prezentarea în Birourile Permanente Reunite și se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a declarat, ieri, după eșecul ședinței, că „în calitate de președinte al Camerei Deputaților, care are obligația de a prezenta moțiunea de cenzură birourilor reunite și de a o comunica Guvernului, voi mai convoca o reuniune a BPR, după care voi comunica Guvernului moțiunea, indiferent dacă va fi sau nu va fi cvorum”.
Pe de altă parte, liberalii care sunt alături de premierul Cîțu ar vrea un răgaz de două săptămâni pentru „verificarea legalității semnăturilor”, înainte de a se trece la etapele următoare procedurale. Acest termen ar însemna ca această moțiune de cenzură să fie dezbătută și votată după finalizarea congresului PNL.
De fapt, aceasta este și suspiciunea liderului AUR, George Simion, care acuză un „blat” între PNL și PSD, pentru a amâna moțiunea de cenzură până după ce Florin Cîțu va fi ales președinte al Partidului Național Liberal.
Social-democrații vor alegeri anticipate. Invită partidele să semneze o altă moțiune de cenzură
PSD, care este acuzat de o înțelegere pe sub masă cu PNL și cu președintele Klaus Iohannis, pare a avea propriul plan pentru dărâmarea Guvernului. Surse social-democrate arată că, în acest moment, AUR a căzut în „plasa” celor de la USR-PLUS, raliindu-se unui demers politic al progresiștilor menit să-i readucă pe aceștia la putere. Concret, o moțiune de cenzură formulată în sensul de a-l găsi vinovat pentru situația dezastruoasă, din punct de vedere economic și social, a României, doar pe premier. Ceea ce, în opinia social-democraților, este inacceptabil.
În acest sens, PSD suspicionează că, în fapt, dacă și-ar pune semnătura pe moțiunea de cenzură a USR-PLUS, ar dărâma Guvernul Cîțu, pentru ca, ulterior, USR-PLUS să voteze instalarea unui alt premier din partea Partidului Național Liberal, fără ca acest lucru să afecteze juridic Coaliția de guvernare USR-PLUS – PNL – UDMR. „Noi nu vrem să-l dăm jos pe Cîțu, ca să se întoarcă la guvernare Barna, Năsui, Drulă, Stelian Ion și, eventual, Vlad Voiculescu”, arată social-democrații. Aceștia susțin că vor să dărâme Guvernul Cîțu în integralitatea lui, cu tot cu latura progresistă a acestuia. De altfel, ieri, în ședința internă a PSD, liderul Marcel Ciolacu le-a transmis colegilor săi că singurul mod în care se poate ieși din această criză politică este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Un obiectiv dacă nu imposibil, foarte greu de realizat.
În acest sens, PSD reiterează intenția de a depune propria moțiune de cenzură, având în vedere că au 157 de semnături pentru depunerea ei, invitându-i pe cei de la AUR și pe cei de la USR-PLUS să o semneze. Mai mult, social-democrații sunt dispuși să negocieze cu Dan Barna și cu Dacian Cioloș și asupra textului moțiunii de cenzură, pentru ca nimeni să nu se simtă „ofensat” de conținut, fără însă a fi ignorat și aportul USR-PLUS la modul dezastruos în care a guvernat Cabinetul Cîțu. Însă PSD arată în continuare că, dacă moțiunea celor de la USR-PLUS și AUR va ajunge în Plen, ea va fi votată.
USR-PLUS și demisiile din Guvern
Nu este clar ce se va întâmpla după ședința de astăzi a Birourilor Permanente Reunite ale Parlamentului, întrucât au avut loc răsturnări de situații succesive cu privire la această poveste. PNL, prin vocea vicepreședintelui Senatului, Alina Gorghiu, dar și a liderului deputaților liberali, Florin Roman, încearcă să blocheze moțiunea de cenzură a celor de la USR-PLUS și AUR, inclusiv folosind instituțiile statului. Reclamând falsul și uzul de fals cu privire la semnăturile scanate și depuse, liberalii iau în calcul chiar și sesizarea Parchetului. Ceea ce ar bloca, procedural, prezentarea și votul în plen.
Pe de altă parte, USR-PLUS mai avea, cel puțin până la închiderea ediției, două pârghii la îndemână. Prima, care se afla pe lista discuțiilor unei ședințe interne convocată după-amiază, ar fi o demisie în bloc a tuturor miniștrilor acestei formațiuni politice. Surse din acest partid lăsau de înțeles că acest lucru ar fi fost foarte posibil să se decidă chiar aseară. În cazul în care USR-PLUS demisionează din Guvern, cabinetul Cîțu își schimbă compoziția politică, fiind nevoit să se prezinte în fața Parlamentului, pentru obținerea unui nou vot de încredere.
A doua pârghie ar fi să accepte să semneze moțiunea de cenzură promisă de PSD, ceea ce ar conduce, automat, la un succes al moțiunii de cenzură. PSD împreună cu USR-PLUS și cu AUR au 280 de voturi în Parlament, în condițiile în care pentru demiterea Guvernului este nevoie de 234 de voturi.
Președintele e pe relaxare. În plină criză politică, pleacă în Elveția
După mai multe zile de la declanșarea crizei, președintele României, Klaus Iohannis, a intervenit în stilul caracteristic, convocându-l pe premierul Florin Cîțu la Palatul Cotroceni, pentru o consfătuire de 15 minute. Surse politice afirmă că, la această întâlnire, președintele l-a asigurat pe Cîțu de sprijinul său și de continuarea guvernării în actuala formulă. Tot la închiderea ediției, Cîțu și-a convocat, într-o ședință internă, membrii de partid care îi susțin candidatura la șefia PNL la congresul din 25 septembrie.
Ei bine, în acest context, președintele Klaus Iohannis pare să fie foarte relaxat și prea puțin îngrijorat de situația explozivă de la nivel guvernamental.
Șeful statului va efectua, joi, o vizită oficială în Confederaţia Elveţiană, la invitaţia omologului său, Guy Parmelin, a informat Administraţia Prezidenţială. Vizita se desfăşoară în cadrul dialogului bilateral constant la nivel înalt din ultimii ani, precum şi în contextul aniversării în acest an a 110 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană. În cadrul vizitei, cei doi şefi de stat vor avea consultări politice. Printre subiectele de pe agenda convorbirilor celor doi preşedinţi se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice, cu accent pe domeniul investiţiilor, Elveţia ocupând locul 10 în clasamentul investitorilor din România, precum şi a cooperării sectoriale.
