"Vom prezenta o situaţie a resurselor bugetare. Nu pretind să adresez un mesaj despre starea naţiunii. Responsabilitatea absolută a Guvernului este însă să prezentăm cetăţenilor cum stăm cu banii publici. În urmă cu un an se adresa un mesaj celor care guvernau şi, implicit şi nouă: mai multă responsabilitate, mai multă transparenţă şi, cel mai important, că aceşti bani nu sunt ai Guvernului, noi suntem doar nişte administratori. Este o prezentare în care am folosit rotunjirea cifrelor. Ar fi fost dificil să dăm toate numerele de şase-opt cifre. Vom vorbi în sume rotunde şi voi folosi valorile mari în euro".
* România nu-şi mai poate permite angajarea de cheltuieli inutile. Vreau să oprim fetişizarea termenului de investiţie. Nu orice investiţie e utilă. Sunt investiţii care nu aduc niciun avantaj societăţii. O investiţie publică trebuie priotirizată. Trebuie să aibă un sens. Vreau o echitate sociale. Măsurile pozitive şi cele negative trebuie să fie suportabile de societate.
* Produsul Intern Brut reprezintă rezultatul muncii a tuturor românilor, într-un an. În 2013 România va avea un PIB de cca 140 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 7.000 de euro anual produs de fiecare român. Vreau să închidem patru ani de subdezvoltare.
În 2013 veniturile statului vor ajunge la 46 de miliarde de euro. Cheltuielile vor fi mai mari decât veniturile, de 49 de miliarde. Vom cheltui cu 3 miliarde de euro în plus. La sfârşitul anului 2013 fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro decât era la începutul anului.
* Din 1989 până acum, România a acumulat o datorie publică de 51 de miliarde de euro. Adică fiecare român are de dat 2.500 de euro. În urmă cu patru ani, România avea 28 de miliarde de euro datorie. Lucrul acesta se reflectă în cât plătim dobânzi în fiecare an. În ultimii patru ani aproape s-a dublat datoria pe care fiecare dintre noi o avem. Aceste datorii nu trebuie plătite imediat însă. Guvernul are de rambursat în acest an 1,2 miliarde de euro.
* În 2013 avem de plătit 10,2 miliarde salarii pentru personalul bugetar, 11,1 miliarde de euro penii. La investiţii vor merge 7,8 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde de euro din fonduri europene. Nu se reduce în niciun fel suma alocată în 2012, important este dacă folosim aceşti bani în mod priotirizat. Avem peste 5000 de proiecte începute şi nefinalizate.
Cheltuieli cu bunuri şi servicii, 7,6 miliarde de euro. Cheltuieli cu asistenţa socială, 4,4 miliarde de euro. Avem procentul cel mai mic pe care îl alocăm măsurilor sociale, raportat la nivelul UE.
Dobânzile, 2,5 miliarde de euro. Trebuie să ştim cât plătim pentru banii împrumutaţi. Subvenţii, 1,1 miliarde de euro. Contribuţia României la bugetul UE, 1,4 miliarde de euro. Este evident faptul că pentru România, este un avantaj, căci primim 2,5 miliarde de euro.
* În 2012 am adoptat măsuri de restabilire a unor drepturi care în perioada crizei au fost afectate. Reîntregirea salariilor, neperceperea contribuţiilor la sănătate a pensionarilor. Aş vrea să precizez, pentru că s-a terminat campania electorală, că în 2012, în perioadă de alegeri, de criză politică, am îndeplinit totuşi toate criteriile privind deficitul bugetar, convenite cu partenerii noştri de la CE, FMI şi BM. Am cheltuit mai puţin cu 2,5 miliarde de euro faţă de 2011. Vreau să ştiţi că în 2012 România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte efortul de reducere procentuală a deficitului.
* În 2012 nu am mai accesat niciun euro de la FMI şi CE. Nu a mai trebuit să mai tragem din banii care erau la dispoziţia României în cadrul acordului preventiv. Statul s-a împrumutat de pe pieţele private, dar cu costuri din ce în ce mai mici. Am ajuns la un minim de 5% la euro şi 6,03% la împrumutirile în lei. Asta înseamnă pentru guvernele viitoare mai puţini bani la dobânzile pe care le avem de plătit.
* Măsurile din 2012 au efecte în 2013. Plata indexării pensiilor cu 4% presupune o alocare suplimentară de 500 de milioane de euro. O cofinanţare crescută la proiectele euro cu un miliard de euro în plus. Plata facturilor restante la medicamente, 800 de milioane de euro pentru ceea ce s-a consumat de spitale şi nu s-a plătit până în acest moment. E nevoie de o alocare suplimentară de 3,5 miliarde de euro.
* Ideea de reducere de cheltuieli are la bază un concept în care nu poţi să tai de la cel care are mai puţin. Trebuie să tai de la cel care are o funcţie mai importantă, care are venituri mai mari. Mesajul pe care îl dăm e că nu se începe de la bază, când se taie, ci de la vârf. În 2013 Parlamentul să rămână la nivelul de buget al anului 2012, chiar dacă numărul parlamentarilor a crescut. Suma alocată pentru fiecare parlamentar va fi mai mică. Până pe 31 martie vom face reduceri de cheltuieli şi angajaţi şi în aparatul central.
* Nu voi mai aproba finanţarea niciunei investiţii pentru care există posibilitatea de a accesa fonduri europene. Dacă poţi lua un fond european, nu mai ai voie să ceri bani de la stat. De ce să dăm bani de la buget, dacă pot fi accesaţi din altă parte. Nu voi aproba ca din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului să dăm bani la primării. Nu vreau să se spună că dau bani la anumite partide.
* Vom continua reforma personalului bugetar, reforma salarizării, reforma sistemului fiscal şi de colectare a taxelor, reforma bugetului, reforma invetiţiilor publie, ca parte a acordurilor cu partenerii externi.
Sunt zone în care avem prea puţini angajaţi, la sănătate, de exemplu, sunt zone unde avem prea mulţi, în administraţie. La fel la salarizare. În continuare avem angajaţi, în birouri, care câştigă salarii de la stat de trei, patru ori mai mari ca cel al unui medic.
Vreau o restructurare radicală în ceea ce priveşte Garda Financiară, Controlul Vamal. Nu trebuie să mai fie simpli încasatori de biruri, ci un braţ al statului de descoperire a celor care trăiesc din evaziune fiscală.
Citește pe Antena3.ro