Bolojan: „Trebuie corectate nedreptățile”
Premierul Ilie Bolojan anunță schimbări esențiale în sistemul de pensii al magistraților, cu impact direct asupra vârstei de pensionare și a cuantumului pensiei. Guvernul pregătește asumarea răspunderii pe un proiect care vizează reducerea privilegiilor, respectarea jaloanelor europene și sustenabilitatea sistemului public.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, că Executivul menține plafonarea pensiei în magistratură la 70% din ultimul salariu net, o măsură considerată esențială pentru corectarea unor dezechilibre din sistem.
„Am rămas pe procentul inițial ca pensia în magistrătură să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Sunt 3 motive importante pentru care acest proiect am ținut să-l promovăm. Termenul de 28 așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține de accesarea unor fonduri europene”, a explicat Bolojan.
Premierul a subliniat că proiectul include două chestiuni centrale aflate în dezbaterea publică: data intrării în vigoare și corectarea unor inechități percepute de opinia publică.
„Pentru că românii percep că vârsta de pensionare, de 48-50 de ani, și pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate. De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori”, a spus premierul.
El și-a exprimat speranța că toți actorii implicați „vor avea un comportament responsabil” pentru ca procedura să decurgă „în condiții normale”.
Aviz accelerat pentru proiectul de lege? Bolojan vede „premize bune”
Referindu-se la parcursul legislativ, premierul afirmă că există semnale favorabile privind un aviz rapid din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
„În aceste condiții, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în ședința de Guvern sau cel mai târziu pe data de 28, să declanșăm procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect”, a declarat el.
Potrivit premierului, unul dintre punctele sensibile ale proiectului privește vârsta de pensionare și modul în care aceasta va crește gradual.
Bolojan a precizat că, în urma discuțiilor cu reprezentanții magistraților, Guvernul a acceptat extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.
„Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul președinte cu reprezentanții magistraților... am propus și am acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani. Prin urmare, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an... Am acceptat această solicitare și alte două aspecte tehnice dar care nu sunt relevate”, a explicat premierul.
Astfel, pensionarea în magistratură ar urma să ajungă la 65 de ani peste 15 ani, fiecare generație lucrând cu un an mai mult decât precedenta.
Nu voi relata discuțiile pe care le-am avut la Palatul Cotroceni - Bolojan despre magistrați
„Nu voi relata discuțiile pe care le-am avut în dialogul de la Palatul Cotroceni”, răspunde unei întrebări premierul Ilie Bolojan, legată de flexibilitatea sa în discuțiile despre pensiile magistraților.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat despre faptul că magistraţii au respins varianta ca pensiile lor să fie 70% din salariul net și despre criticile legate de flexibilitatea sa.
Bolojan a apărat proiectul și a explicat că 65% din salariul brut înseamnă, practic, aproape 100% din net, adică peste 90%.
Premierul a subliniat că nu știe situații în lumea normală, în sistemul de pensii contributive, în care o pensie să fie cât ultimul salariu.
„Nu voi relata discuțiile pe care le-am avut în dialogul de la Palatul Cotroceni, dar vă pot spune că, așa cum s-a afirmat în spațiu public, 65% din salariu brut, vă rog să calculați, se apropie, practic, aproape de 100% din net. Deci peste 90% din net", a declarat Bolojan.
Premierul a continuat: „Ori cred că nici dumneavoastră și nu știți situații în care, în lumea normală, în lumea de pensiei contributive, o pensie este cât ultimul salariu”.
Bolojan a precizat că în proiect a încercat să respecte toate aspectele care țin de decizii anterioare ale Curții Constituționale, pentru ca legea să fie declarată constituțională.
„Indiferent ce se va întâmpla în zilele următoare, aceasta este o problemă nu a unei persoane, ci este pur și simplu o problemă care ține de societatea românească și de realități pe care nu le putem nega”, a conchis premierul.
(sursa: Mediafax)


