Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele României, Klaus Iohannis, va participa la congresul de mâine al Partidului Național Liberal, unde cei 5.000 de delegați urmează să-și aleagă noul lider al formațiunii. Această prezență a șefului statului la un eveniment privat al unui partid politic, într-o perioadă în care, conform regulilor guvernamentale impuse ca urmare a depășirii ratei de infectare cu COVID-19 de 3 cazuri la mia de locuitori, nu ar trebui să aibă loc, este catalogată, pe de o parte, ca un element de presiune și, pe de altă parte, ca un exemplu de dublu standard. Factorul de presiune constă în semnalul pe care un șef de stat apolitic, dar care are la îndemână pârgiile statului, îl poate transmite asupra delegaților cu cine ar trebui să voteze la congres și cu cine nu. Iar ceremonia cu 5.000 de persoane, într-o zonă unde, conform hotărârilor de Guvern, prezența în spațiile publice închise nu poate depăși 200 de persoane, odată legitimată de președintele României, poate lăsa să se înțeleagă că regulile sunt doar pentru „căței”. Însă o altă problemă care intervine cu ocazia acestei prezențe a lui Iohannis la congresul PNL ține de implicarea președintelui în alegerile interne dintr-un partid, în condițiile în care, în ultimii ani, șeful statului a făcut, la propriu, campanie electorală acestui partid, încălcând flagrant prevederile constituționale.
Florin Cîțu va afla, mâine, cât de multă susținere are în interiorul partidului, la congresul unde preconizează că îl va învinge zdrobitor pe Ludovic Orban. Cu două zile înainte de marea înfruntare de la Complexul Expozițional Romexpo, din Capitală, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, arată că, odată ce Bucureștiul a atins incidența de 3 la mie, legislația creează obligații precise și cu termene pentru autoritățile administrative care gestionează combaterea pandemiei. Astfel, potrivit HG nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, în maximum 48 de ore de la atingerea acestui prag, trebuie să pună în aplicare măsurile stabilite prin Hotărârea de Guvern, pe baza analizei prezentate de Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București. Analiza DSPMB trebuia să aibă loc în 24 de ore de la atingerea pragului de 3 la mie. „În consecință, întrucât incidența de 3 la mie a fost atinsă în 22.09.2021, ora 10.30, până vineri, 24.09.2021, ora 10.30 CMBSU este obligat să se întrunească în ședință extraordinară, să constate depășirea pragului și să aplice pe raza mun. București toate restricțiile prevăzute în HG 932/2021, așa cum a fost modificată prin HG 990/2021. Aceste restricții nu sunt negociabile, pur și simplu CMBSU este obligat să le aplice pe toate”, arată Toni Neacșu. Acesta adaugă că „singura șansă ar fi să amâne cât mai mult intrarea în vigoare a restricțiilor care impun ca în scenariul roșu conferințele să nu poată fi organizate în interior cu mai mult de 150 de persoane cu certificat verde, iar nicidecum cu 5.000 de participanți. Potrivit legilor în vigoare, aceste restricții ar trebui să intre în vigoare cel mai târziu în noaptea de vineri, ora 24.00, adică începînd chiar cu sâmbăta. Cum însă însuși președinte și-a anunțat prezența, cine să aibă curaj să aplice legea?”.
Legea Fundamendală arată clar ce relații poate întreține un șef de stat cu partidele politice
Organizatorii congresului PNL se apără, spunând că fiecare participant la acest eveniment va avea acces pe baza certificatului „verde”, în baza căruia se va face dovada că posesorul este vaccinat, are un test RT-PCR sau antigen rapid, sau a trect prin boală.
Citește pe Antena3.ro
Dincolo de legitimarea unui eveniment cu 5.000 de oameni, într-un spațiu închis, în perioadă de risc epidemiologic ridicat, prezența lui Klaus Iohannis la acest congres al PNL ridică și o problemă de constituționalitate, în raport cu funcția prezidențială deținută. Conform articolului 80, alineat 2, din Legea Fundamentală, președintele României veghează la respectarea Constituției, scop în care exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. La articolul 84, alineat 1, se arată clar că în timpul mandatului nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată. Mai mult, conform articolului 88 din Constituție, președintele adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii. Singura interacțiune pe care președintele o poate avea cu partidele politice este aceea a consultărilor pe care le organizează, la care invită toate forțele politice parlamentare.
O altă excepție este aceea în care „președintele în funcție poate participa la campania prezidențială a partidului politic sau a alianței politice care l-a propus sau îi susține candidatura”, conform legislației în vigoare. Pe 25 septembrie 2021 însă, nu au loc alegeri prezidențiale, ci alegeri interne într-un partid politic.
Semnal cu două tăișuri. Ludovic Orban speră ca susținătorii săi și nehotărâții să se enerveze și să dea o „lecție” echipei „câștigătoare”
Dincolo de aceste prevederi legale și constituționale, prezența lui Klaus Iohannis la lucrările congresului PNL are un scop clar. Președintele vrea să le arate membrilor PNL că îl susține pe Florin Cîțu, atât ca președinte al partidului, cât și ca premier al unui guvern de după aceste alegeri. De altfel, Iohannis a transmis deja mesaje clare, arătând că Florin Cîțu nu trebuie să demisioneze de la Palatul Victoria, cu toate că, în acest moment, USR-PLUS a părăsit Coaliția de guvernare, spunând că nu va reveni în arcul guvernamental decât dacă PNL desemnează un alt prim-ministru.
Deși, conform tuturor sondajelor interne, Florin Cîțu este ca și sigur de victoria sa împotriva lui Ludovic Orban, fiind sprijinit de majoritatea filialelor teritoriale. Aceste sondaje arată că, din cei 5.000 de delegați, aproximativ 3.000 îi vor da votul actualului premier, în timp ce 2.000 vor opta pentru Ludovic Orban, pentru a conduce în continuare partidul. Iar prezența președintelui Klaus Iohannis ar avea drept scop consolidarea acestui scor și, eventual, impulsionarea unor nehotărâți să meargă pe mâna „echipei câștigătoare”.
Atacuri directe către Palatul Cotroceni
Alegerile interne din PNL a creat deja o scindare a partidului, între susținătorii lui Florin Cîțu și cei care i-au rămas fideli lui Ludovic Orban. O parte din aceștia din urmă sunt parlamentari în funcție care, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, au suferit deja „pierderi”, la nivelul structurilor de conducere ale Parlamentului sau ca lideri de grup de la Senat și Camera Deputaților. Este foarte probabil ca aceste mișcări făcute de tabăra „Cîțu” să fi mărit și mai mult falia dintre respectivii liberali și echipa lui Florin Cîțu, falie de care Ludovic Orban speră să profite la congresul de mâine. De altfel, tema predilectă a acestei campanii electorale interne a lui Ludovic Orban s-a axat pe atacuri directe la președintele Klaus Iohannis, pe care l-a acuzat că este vinovat, alături de Florin Cîțu, pentru scorul slab din sondaje pe care îl cunoaște, în această perioadă, Partidul Național Liberal.
Astfel, Orban speră că prezența lui Iohannis la congres îi va enerva pe delegații care nu sunt de acord cu direcția în care merge partidul, pentru a da un vot de blam președintelui României. Iar scenariile, din acest punct de vedere, sunt mai mult decât interesante, în funcție de rezultatul acestor alegeri interne.
Astfel, dacă Florin Cîțu câștigă președinția partidului, va rămâne premier, iar Ludovic Orban va pleca de la conducerea Camerei Deputaților. În schimb, în ipoteza în care Orban câștigă congresul, Florin Cîțu va pleca de la conducerea Guvernului, pierzându-și susținerea partidului.
Asul din mânecă
Ludovic Orban ar avea în mânecă un „as” foarte important chiar și în eventualitatea foarte probabilă că nu va mai fi președinte al PNL. Aproape 30 de parlamentari, cu ajutorul cărora intenționează să-și impună punctul de vedere la nivel legislativ. Cu USR-PLUS ieșit de la guvernare, Guvernul Cîțu nu mai beneficiază de majoritate parlamentară, astfel încât va fi nevoit să negocieze cu PSD pentru menținerea la Palatul Victoria. Oficial, ambele tabere liberale exclud orice formă de colaborare guvernamentală cu social-democrații. Dacă cei 30 de parlamentari loiali actualului lider liberal vor rupe și acest echilibru fragil din Parlament, atunci, chiar și în cazul revenirii, într-o formulă sau alta, a USR-PLUS în Coaliție nu ar putea genera majoritatea necesară unui guvern stabil.
Iar lucrurile sunt și mai complicate. O parte dintre parlamentarii PNL din această legislatură îi sunt fideli lui Ludovic Orban, după ce actualul lider de partid le-a oferit locuri pe listele parlamentare la alegerile din 6 decembrie 2020, ca urmare a sprijinului oferit de aceștia pentru a dărâma, în 2019, Guvernul Dăncilă și pentru a se instala Guvernul Orban. Parlamentarii în cauză au fost preluați de la PSD, ALDE și Pro România.
