Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Politicienii au păreri pro şi contra faţă de propunerea Jurnalului Naţional de revizuire a Constituţiei. PC susţine proiectul, iar PSD anunţă că propunerea noastră reprezintă "o soluţie foarte bună" pentru respectarea votului de la alegeri, care va fi inclusă pe o listă de teme ce va fi supusă de către social-democraţi unei viitoare dezbateri.
Propunerea Jurnalului de revizuire a Constituţiei, faţă-n faţă cu politicienii
Politicienii au păreri pro şi contra faţă de propunerea Jurnalului Naţional de revizuire a Constituţiei. PC susţine proiectul, iar PSD anunţă că propunerea noastră reprezintă "o soluţie foarte bună" pentru respectarea votului de la alegeri, care va fi inclusă pe o listă de teme ce va fi supusă de către social-democraţi unei viitoare dezbateri.
Pentru a pune capăt unor viitoare scandaluri politice, precum cele din ultimii trei ani dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu şi pentru a şti exact cui îi revine responsabilitatea guvernării, Jurnalul Naţional a propus în ediţia de luni revizuirea Constituţiei, astfel încât partidul care obţine cele mai multe din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare să desemneze primul-ministru şi, dacă nu întruneşte jumătate plus unu, pe baza negocierilor cu celelalte partide care au intrat în Parlament, să-şi asigure majoritatea necesară guvernării. Constituţia actuală nu este foarte clară în această privinţă, motiv pentru care a şi fost forţată de Traian Băsescu în 2004. Astfel, Constituţia revizuită din 2003 prevede la articolul 85, alineatul 1 că "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". Mai departe, la articolul 103, legea fundamentală stabileşte că: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament".
PAŞII REVIZUIRII. Legea fundamentală prevede la articolul 150 că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. După depunerea la Parlament, potrivit articolului 151, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea Constituţiei este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
PENTRU. "Propunerea Jurnalului este foarte bine venită, o vom susţine şi credem că aceasta este şi şansa de a rezolva ceva, ca presa să se implice într-un asemenea demers pentru că de frica presei poate şi politicienii vor lua o decizie înţeleaptă", a declarat purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă. El a mai spus că "în mod foarte clar" Constituţia, în forma actuală "lasă loc de ambiguităţi şi creează suprapuneri de competenţă cu privire la preşedinte şi premier", de unde şi scandalurile "obositoare şi interminabile" din ultima perioadă. "Faptul că politicenii sunt foarte pătimaşi şi de multe ori viscerali în bătălia electorală face ca interpretările Constituţiei să fie foarte diverse şi ne obligă de multe ori să apelăm la Curtea Constituţională mai mult decât ar fi normal într-un stat civilizat şi european al anului 2008. De asemenea, ar trebui poate discutat şi sistemul de vot, dacă va fi trecut sau nu în Constituţie şi care ar fi formula aceea", a mai arătat Ciucă. El a adăugat că nu trebuie să fie modificată Constituţia pentru sau împotriva unui lider politic, din simpatie sau antipatie pentru un partid sau altul, ci pur şi simplu pentru ca legea fundamentală să devină echilibrată şi uşor de aplicat, "fără interpretări şi fără posibilitatea de a ne comporta în politică după bunul nostru plac, o Constituţie care să poată fi aplicată şi astăzi şi peste 30 de ani fără nici un risc".
CONTRA. Preşedintele comisiei juridice a Senatului, udemeristul Peter Eckstein, spune că nu ar susţine iniţiativa de modificare a Constituţiei în sensul propus de Jurnalul Naţional, considerând că astfel nu s-ar rezolva în esenţă problemele din politica românească. Eckstein spune că rostul actualei prevederi legislative este de a asigura o majoritate. "Dacă se întâmplă ca un partid să obţină majoritatea absolută, de 50% plus unu, e clar că poate guverna. În schimb, dacă nici un partid nu obţine majoritatea aceasta, atunci se poate ivi situaţia ca un alt partid să poată strânge o majoritate. Prevederea actuală are logica ei şi nu aş sprijini o modifcare a Constituţiei în sensul susţinut de dumneavostară", spune Eckstein. Totuşi, senatorul consideră că o modificare a legii fundamentale ar fi necesară, căci după ultima revizuire din 2003 au apărut o serie de situaţii poltice care nu sunt reglementate. Momentul nu este însă acum prea prielnic pentru o nouă revizuire constituţională.
"Nu pretind că actuala Constituţie ar fi perfectă, dar revizuirea se face sub comandamente generice care să definescă foarte clar sensul global al tuturor dispoziţiilor şi nu extragerea unor texte dintr-un context care poate fi coerent şi trebuie să ţină seama de tratatul Constituţiei Europene. Din acest punct de vedere, propunerea de revizuire a Constituţiei propusă de Jurnalul Naţional se întemeiază pe dispreţul provocat de activitatea preşedintelui Traian Băsescu. Ori, faptul că o persoană, indiferent ce funcţie ar avea, dă o interpretare potrivit intereselor sale dispoziţiilor Constituţiei nu justifică modificarea Constituţiei", ne-a declarat la rândul său vicepreşedintele PRM, deputatul jurist Lucian Bolcaş, precizând că "în primul rând Constituţia este făcută pentru oameni normali". Potrivit acestuia, nu este necesară revizuiriea Constituţiei, având în vedere că textul modului în care se face investitura Guvernului este corect reglementată. "Faptul că mai pot exista şi alte interpretări se va menţine întotdeauna în ceea ce priveşte textul de lege. Perfecţionarea lor nu poate duce la înlăturarea opiniilor divergente. Aici e rolul şi marea responsabilitate a Curţii Constituţoionale. Prin modificările unui singur articol s-ar deschide cutia Pandorei", a mai arătat Bolcaş. "Dacă trebuie modificat ceva, această modificare trebuie să se refere la sublinierea statutului de limbă oficială în România a limbii române, precum şi la faptul că în contextul unităţii europene anumite atribuţii de suveranitate nu sunt transferate, ci numai delegate acestei comunităţi", a arătat Bolcaş.
Politicienii au păreri pro şi contra faţă de propunerea Jurnalului Naţional de revizuire a Constituţiei. PC susţine proiectul, iar PSD anunţă că propunerea noastră reprezintă "o soluţie foarte bună" pentru respectarea votului de la alegeri, care va fi inclusă pe o listă de teme ce va fi supusă de către social-democraţi unei viitoare dezbateri.
Pentru a pune capăt unor viitoare scandaluri politice, precum cele din ultimii trei ani dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu şi pentru a şti exact cui îi revine responsabilitatea guvernării, Jurnalul Naţional a propus în ediţia de luni revizuirea Constituţiei, astfel încât partidul care obţine cele mai multe din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare să desemneze primul-ministru şi, dacă nu întruneşte jumătate plus unu, pe baza negocierilor cu celelalte partide care au intrat în Parlament, să-şi asigure majoritatea necesară guvernării. Constituţia actuală nu este foarte clară în această privinţă, motiv pentru care a şi fost forţată de Traian Băsescu în 2004. Astfel, Constituţia revizuită din 2003 prevede la articolul 85, alineatul 1 că "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". Mai departe, la articolul 103, legea fundamentală stabileşte că: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament".
PAŞII REVIZUIRII. Legea fundamentală prevede la articolul 150 că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. După depunerea la Parlament, potrivit articolului 151, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea Constituţiei este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
PENTRU. "Propunerea Jurnalului este foarte bine venită, o vom susţine şi credem că aceasta este şi şansa de a rezolva ceva, ca presa să se implice într-un asemenea demers pentru că de frica presei poate şi politicienii vor lua o decizie înţeleaptă", a declarat purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă. El a mai spus că "în mod foarte clar" Constituţia, în forma actuală "lasă loc de ambiguităţi şi creează suprapuneri de competenţă cu privire la preşedinte şi premier", de unde şi scandalurile "obositoare şi interminabile" din ultima perioadă. "Faptul că politicenii sunt foarte pătimaşi şi de multe ori viscerali în bătălia electorală face ca interpretările Constituţiei să fie foarte diverse şi ne obligă de multe ori să apelăm la Curtea Constituţională mai mult decât ar fi normal într-un stat civilizat şi european al anului 2008. De asemenea, ar trebui poate discutat şi sistemul de vot, dacă va fi trecut sau nu în Constituţie şi care ar fi formula aceea", a mai arătat Ciucă. El a adăugat că nu trebuie să fie modificată Constituţia pentru sau împotriva unui lider politic, din simpatie sau antipatie pentru un partid sau altul, ci pur şi simplu pentru ca legea fundamentală să devină echilibrată şi uşor de aplicat, "fără interpretări şi fără posibilitatea de a ne comporta în politică după bunul nostru plac, o Constituţie care să poată fi aplicată şi astăzi şi peste 30 de ani fără nici un risc".
CONTRA. Preşedintele comisiei juridice a Senatului, udemeristul Peter Eckstein, spune că nu ar susţine iniţiativa de modificare a Constituţiei în sensul propus de Jurnalul Naţional, considerând că astfel nu s-ar rezolva în esenţă problemele din politica românească. Eckstein spune că rostul actualei prevederi legislative este de a asigura o majoritate. "Dacă se întâmplă ca un partid să obţină majoritatea absolută, de 50% plus unu, e clar că poate guverna. În schimb, dacă nici un partid nu obţine majoritatea aceasta, atunci se poate ivi situaţia ca un alt partid să poată strânge o majoritate. Prevederea actuală are logica ei şi nu aş sprijini o modifcare a Constituţiei în sensul susţinut de dumneavostară", spune Eckstein. Totuşi, senatorul consideră că o modificare a legii fundamentale ar fi necesară, căci după ultima revizuire din 2003 au apărut o serie de situaţii poltice care nu sunt reglementate. Momentul nu este însă acum prea prielnic pentru o nouă revizuire constituţională.
"Nu pretind că actuala Constituţie ar fi perfectă, dar revizuirea se face sub comandamente generice care să definescă foarte clar sensul global al tuturor dispoziţiilor şi nu extragerea unor texte dintr-un context care poate fi coerent şi trebuie să ţină seama de tratatul Constituţiei Europene. Din acest punct de vedere, propunerea de revizuire a Constituţiei propusă de Jurnalul Naţional se întemeiază pe dispreţul provocat de activitatea preşedintelui Traian Băsescu. Ori, faptul că o persoană, indiferent ce funcţie ar avea, dă o interpretare potrivit intereselor sale dispoziţiilor Constituţiei nu justifică modificarea Constituţiei", ne-a declarat la rândul său vicepreşedintele PRM, deputatul jurist Lucian Bolcaş, precizând că "în primul rând Constituţia este făcută pentru oameni normali". Potrivit acestuia, nu este necesară revizuiriea Constituţiei, având în vedere că textul modului în care se face investitura Guvernului este corect reglementată. "Faptul că mai pot exista şi alte interpretări se va menţine întotdeauna în ceea ce priveşte textul de lege. Perfecţionarea lor nu poate duce la înlăturarea opiniilor divergente. Aici e rolul şi marea responsabilitate a Curţii Constituţoionale. Prin modificările unui singur articol s-ar deschide cutia Pandorei", a mai arătat Bolcaş. "Dacă trebuie modificat ceva, această modificare trebuie să se refere la sublinierea statutului de limbă oficială în România a limbii române, precum şi la faptul că în contextul unităţii europene anumite atribuţii de suveranitate nu sunt transferate, ci numai delegate acestei comunităţi", a arătat Bolcaş.
"O soluţie foarte bună"
Vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu (foto), consideră că propunerea Jurnalului Naţional de modificare a Constituţiei reprezintă "o soluţie foarte bună" pentru respectarea votului de la alegeri. "Ideea propusă mi se pare interesantă, are conţinut pentru că pe de o parte, în mod obiectiv, va reflecta rezultatul alegerilor în ceea ce priveşte constituirea Guvernului, iar pe de altă parte va spori responsabilitatea celui care îşi asumă guvernarea, întrucât desemnarea premierului de la partidul care a câştigat alegerile înseamnă nu numai nominlizarea unei persoane, înseamnă şi abilitarea unui partid politic de a pune în aplicare programul de guvernare care a întrunit cele mai multe voturi. Este important, pentru că în felul acesta se dă conţinut votului şi se delimitează drastic posibilitatea unor manevre politice după finalizarea votului, cum s-a întâmplat în 2004", ne-a declarat Diaconescu. El a precizat că, la acest moment, "există un mare, mare deficit de claritate în legătură cu prevederile constituţionale" şi, din acest punct de vedere, o dezbatere serioasă cu privire la modificarea Constituţiei este obligatorie. Diaconescu a arătat că social-democraţii vor lansa o dezbatere în acest sens şi vor elabora o listă de teme "faţă de care Constituţia nu dă un răspuns adecvat". Întrebat dacă propunerea Jurnalului Naţional se va regăsi printre aceste teme, Diaconescu a răspuns: "În mod evident. Este o propunere interesantă". PNL şi PD-L, de aceeaşi parte
Deputatul PD Ioan Oltean consideră că propunerea Jurnalului Naţional ar diminua atribuţiile şefului statului. "Este o încercare de a diminua rolul pe care preşedintele îl are în constituirea Guvernului, el nemaiavând posibilitatea de a interveni pe acest domeniu, legea fiind foarte clară, ea dând dreptul doar partidelor care vor câştiga alegerile să facă acest lucru", a arătat Oltean. O opinie asemănătoare are şi deputatul PNL Ioan Timiş. El a explicat că orice modificare a Constituţiei va implica o regândire a rolului instituţiilor. "Orice formulă simplificată care ar putea da puteri mai multe preşedintelui sau premierului nu se pot face fără a modifica tot ansamblul de idei pe care este construită Constituţia", a explicat Timiş. "Preşedintele nu are întâmplător acestă atribuţie, de a desemna un premier, fără să se precizeze în Constituţie că trebuie să fie din cadrul partidului care obţine cele mai multe voturi, pentru că filosofia actualei Constituţii este aceea că preşedintele este un mediator. Ce faci dacă ai 10 partide care obţin fiecare 10%? Apar diferite combinaţii, a căror cheie trebuie să se afle la un mediator echilibrat", a spus Timiş.
Citiţi şi:
Citește pe Antena3.ro
