Ministerul Sănătăţii şi Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate (CPS) au semnat, joi, un protocol ce are ca scop reducerea exodului medicilor, prin recâştigarea încrederii angajaţilor din sistem faţă de angajamentele asumate de autorităţi şi liderii CPS.
Protocolul - semnat de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, şi Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Sanitas - are, printre altele, rolul de a stabili unui parteneriat dedicat identificării blocajelor şi disfuncţionalităţilor din sistemul de sănătate şi găsirea de soluţii acceptabile pentru ambele părţi, inclusiv colaborarea la finalizarea unor acte normative.
Totodată, protocolul prevede înfiinţarea unui Comitet de lucru care se va întruni lunar sau ori de câte ori este nevoie, pentru discutarea problemelor de interes comun din domeniul sănătăţii, cât şi acordarea de sprijin reciproc pentru implementarea unor soluţii privind problemele de interes general din sistemul de sănătate. Din comitet vor face parte cinci reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi cinci membri ai CPS.
Protocolul prevede şi "abţinerea de la atacuri la persoană ori acuze reciproce în mass media, în lipsa unor consultări prealabile menite să clarifice amiabil eventualele diferende între părţi şi, respectiv, să identifice modalităţile constructive de remediere a acestora".
Preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae, este de părere că acest protocol ar putea să reducă numărul medicilor care aleg să plece în străinătate.
Potrivit lui Astărăstoae, în 2011, în spitalele din România lucrau 20.600 de medici, iar la 1 octombrie 2013 numărul lor scăzuse la 14.200.
"Avantajul acestui protocol este că transmite un mesaj de încredere. Poate vom diminua puţin acest exod al medicilor. Anul acesta, de la 1 ianuarie, avem plecaţi deja 2.500 de medici în care statul român a investit", a mai spus preşedintele CMR.
Preşedintele CMR declara, în iunie, că peste 20.000 de medici români salvează vieţi în străinătate, chiar dacă statul a plătit pentru pregătirea lor aproape 230 milioane de euro, iar cei rămaşi în ţară sunt prost plătiţi.