PSD şi UDMR îşi vor reevalua protocolul de colaborare parlamentară, după ce proiectul maghiarilor, referitor la folosirea limbii materne în instituţiile publice, a fost trântit în Parlament. Social-democraţii au întors armele împotriva Uniunii, la presiunea filialelor din Ardeal, astfel că deputaţii maghiari au fost singurii care au votat în favoarea proiectului. Majoritatea PSD-ALDE din cele două Camere ar atârna într-un fir de aţă dacă UDMR va răzbuna trădarea pesediştilor.
Camera Deputaţilor a respins, ieri, cu majoritate de voturi, proiectul de lege iniţiat de UDMR, care prevede obligativitatea folosirii limbii materne în instituţiile publice, acolo unde minorităţile reprezintă cel puţin 10% din populaţie. În plenul Camerei au fost 256 de voturi „împotrivă” şi patru abţineri, singurii care au votat în favoarea proiectului fiind cei 21 de deputaţi ai UDMR. Anterior, iniţiativa maghiarilor fusese respinsă, fără dezbatere, în Comisiile juridice, de administraţie publică şi pentru drepturile omului, decizia fiind întâmpinată cu aplauze de aleşi. Camera Deputaţilor a fost primul for sesizat, soarta proiectului urmând să fie tranşată în Senat. Dacă votul senatorilor va fi identic, PSD ar putea plăti scump „trădarea” partenerilor maghiari. Mai ales că cele două partide şi-au reînnoit recent protocolul de colaborare parlamentară, înţelegerea fiind una favorabilă de ambele părţi. Social-democraţii îşi asigurau cele 30 de voturi ale parlamentarilor UDMR, necesare pentru a-şi blinda majoritatea în cele două Camere, în vreme ce maghiarii trăgeau nădejde că sprijinul PSD va fi suficient pentru a-şi trece proiectele sensibile. Jurnalul Naţional a scris, luna trecută, că mai mulţi parlamentari PSD, în special cei din Ardeal, au decis să nu voteze privilegiile cerute de maghiari, după ce Comisia de muncă din Camera Deputaților avizase favorabil proiectul inițiat de UDMR. Nemulţumirea pesediştilor a pornit de la faptul că Liviu Dragnea ar fi discutat de unul singur cu liderii UDMR, fără a mai consulta grupurile parlamentare ale PSD. În acest context, liderul PSD s-a repliat strategic, declarând că pretenţiile Uniunii vor deveni literă de lege „dacă acele amendamente vor fi explicate bine şi populaţia va înţelege şi va fi de acord”.
Majoritatea se clatină
Întrebat dacă votul din plenul Camerei ar putea compromite pactul cu PSD, deputatul UDMR Marton Arpad a admis că va exista o analiză cu privire la acest subiect, făcută de liderii celor două partide aflate la putere. „Asta va fi o analiză la nivelul celor două conduceri ale celor două partide. Eu unul nu fac parte din acel segment care ia astfel de decizii, sunt doar un deputat cât de cât profesionist”, s-a eschivat Marton Arpad în Parlament. Dacă UDMR ar denunţa protocolul cu pesediştii, majoritatea PSD-ALDE s-ar şubrezi considerabil în Parlament. În acest moment, PSD şi ALDE au împreună 244 de parlamentari, cu doar 11 mai mulţi decât pragul de 233, necesar pentru asigurarea majorităţii. Rolul maghiarilor în coaliţia care susţine Guvernul PSD-ALDE s-a văzut cel mai bine la moţiunea de cenzură din vară, pentru debarcarea fostului premier Sorin Grindeanu. La acel moment, liderii PSD au încercat să obţină bunăvoinţa UDMR, discutând cu liderii Uniunii un pachet de legi sensibile pentru politicienii maghiari. În final, Liviu Dragnea a sistat negocierile cu UDMR, la presiunea pesediştilor din Ardeal şi după inflamarea orgoliilor naţionaliste, iar parlamentarii maghiari nu au mai votat moţiunea depusă de PSD-ALDE împotriva propriului Guvern. Din acest motiv, PSD a avut nevoie de cele 17 voturi ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, pentru alungarea lui Sorin Grindeanu din Palatul Victoria.
De 27 de ani noi suntem pe baricade, de foarte multe ori am primit astfel de respingeri începând de la retrocedări, până la legislaţia privind bisericile. Cu dezbatere politică s-a reuşit să se găsească modalităţi de compromis. Marton Arpad, deputat UDMR
Minorităţile au votat împotriva pragului de 10%
De altfel, proiectul UDMR a fost respins ieri inclusiv de grupul minorităţilor naţionale care a considerat că actualele drepturi acordate de statul român sunt suficiente. „Scăderea pragului la 10% este neconstituţională, peste tot în Europa este de 20%. Considerăm că România ne-a acordat nouă, minoritarilor, destule drepturi şi noi suntem mulţumiţi de ceea ce ne-a oferit statul român”, a spus reprezentantul macedonenilor din Parlament. Deşi ar fi dorit să voteze pentru reducerea pragului, considerându-l „un drept fundamental al maghiarilor”, USR nu şi-a dat votul pe acest proiect. Deputatul Tudor Benga a acuzat UDMR că „a negociat o problemă fundamentală de valori cu un condamnat penal (Liviu Dragnea – n.r.) care căuta să-şi salveze pielea politică înaintea moţiunii de cenzură”.
Regret că UDMR consideră aniversarea Centenarului ca fiind o zi de doliu. Cred că toţi parlamentarii trebuie să ne cenzurăm atunci când vorbim de ţara în care trăim. România este dată drept exemplu de bune practici în ceea ce înseamnă protecţia minorităţilor. Florin Roman, deputat PNL
30 de parlamentari are UDMR în această legislatură (21 deputaţi şi 9 senatori). ALDE, principalul partener al PSD, a pierdut 6 deputaţi în prima sesiune şi mai dispune acum de 23 de parlamentari (14 deputaţi şi 9 senatori).