Reformele pe butuci / Clasa politică, piedică în calea justiţiei

13:10 • Mai multe organizaţii neguvernamentale susţin că autorităţile nu au depus suficiente eforturi pentru ca România să-şi îndeplinească obiectivele prevăzute în raportul Comisiei Europene din 2007. Acestea susţin că ritmul reformelor din justiţie a încetinit vizibil, iar în unele domenii chiar a stagnat.

Mai multe organizaţii neguvernamentale susţin că autorităţile nu au depus suficiente eforturi pentru ca România să-şi îndeplinească obiectivele prevăzute în raportul Comisiei Europene din 2007. Acestea susţin că ritmul reformelor din justiţie a încetinit vizibil, iar în unele domenii chiar a stagnat.

PROBLEME. Mihai Poliţeanu, coordonator de programe în cadrul Freedom House România, susţine:  "În mod cert, faţă de precedentul raport al Comisiei, justiţia a involuat. Parlamentul, Guvernul, CSM-ul, Curtea Constituţională sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sînt instituţii care au blocat sistematic şi conştient reforma justiţiei şi, în special, lupta anticorupţie". Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, este, de asemenea, de părere, că politicienii pun piedici continuării reformelor din justiţie: "Comisia Europeană a arătat, în rapoartele efectuate atît înainte, cît şi după aderarea României la Uniunea Europeană, că succesul luptei anticorupţie şi reforma justiţiei depinde în mod indispensabil de voinţa politică, care a fost foarte greu de sesizat".  În acelaşi timp, organizaţiile neguvernamentale critică Parlamentul pentru blocarea dosarelor de mare corupţie. "Este o mare greşeală a Parlamentului", afirmă directorul Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, în timp ce reprezentantul Asociaţiei „Societatea pentru Justiţie” (SoJust), Cristian Danileţ, consideră că parlamentarii au comis o "imixtiune neacceptabilă în activitatea justiţiei",  prin încălcarea atribuţiilor, ce nu le confereau dreptul de a analiza probele sau de a stabili vinovaţia miniştrilor-parlamentari vizaţi de anchetele procurorilor.  Consecinţa acestei atitudini "discreţionare şi suverane" a Parlamentului pare a fi, în opinia lui Mihai Poliţeanu, însăşi asistarea la moartea luptei împotriva corupţiei: "Din păcate, impunitatea demnitarilor este iminentă". Guvernul a adoptat "peste noapte" o ordonanţă, pentru a bloca dosarele de mare corupţie, dar şi faptul că parlamentarii au încercat să adopta modificări la Codul de procedură penală de o manieră "absolut iresponsabilă şi punînd în pericol statul de drept, doar pentru a-şi proteja clienţii sau prietenii politici".

CE VA SPUNE C.E.? România aşteaptă, pe 23 iulie, raportul de monitorizare privind starea jutiţiei. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, pe 11 iulie, că România nu se poate aştepta acum la ridicarea monitorizării pe justiţie. Declaraţia sa vine după ce preşedintele Traian Băsescu a afirmat, pe 6 iulie, la Mamaia, de Ziua Justiţiei, că România va continua să fie monitorizată şi după raportul Comisiei Europene din 23 iulie. Aderarea României la spaţiul Schengen şi grupul Euro ar putea fi amânată, dacă nu se obţin condamnări în cazurile de corupţie la nivel înalt, iar clasa politică românească nu sprijină ferm şi "fără echivoc" reforma justiţiei, avertizează proiectul de raport al CE. Comisia a stabilit în 2007, în cazul României, patru obiective de referinţă care vor fi evaluate în raportul din iulie, prin mecanismul de cooperare şi verificare. Astfel, România trebuie să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai eficient, printr-o responsabilizare crescută a Consiliului Superior al Magistraturii şi printr-o mărire a capacităţii acesteia. România trebuie să raporteze şi să monitorizeze impactul aplicării noilor coduri de procedură civilă şi penală. Al doilea obiectiv de referinţă  atrage atenţia asupra necesităţii înfiinţării ANI, care să poată verifica averile, incompatibilităţile şi potenţialele conflicte de interese ale demnitarilor, ca apoi să emită hotărîri obligatorii în baza cărora pot fi aplicate sancţiuni. Al treilea obiectiv face referire la consolidrea procesului de luptă anticorupţie, prin continuarea investigaţiilor profesioniste şi nepartizane a faptelor de mare corupţie. Pe lîngă consolidarea procesului existent, Comisia Europeană cere luare unor măsuri sporite de luptă şi prevenire a corupţiei, mai ales la nivel de autorităţi locale.