Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 organizează mâine 12
februarie a.c., masa rotundă cu tema "18 ani de la înfiinţarea
Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională”. Manifestarea se va
desfăşura începând cu ora 11.00, la Parlamentul României, sala
"Drepturile omului”, intrarea prin Calea 13 Septembrie.
Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 organizează mâine 12 februarie a.c., masa rotundă cu tema "18 ani de la înfiinţarea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională”. Manifestarea se va desfăşura începând cu ora 11.00, la Parlamentul României, sala "Drepturile omului”, intrarea prin Calea 13 Septembrie.
Vor participa la o dezbatere colocvială cei peste 200 de membri fondatori ai CPUN – structură legislativă de tranziţie, care a asigurat dialogul politic pentru 100 de zile postrevoluţionare, în vederea pregătirii alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 20 mai 1990. Printre invitaţi: Ion Iliescu, Radu Câmpeanu, Petre Roman, Mircea Dinescu, Andrei Pleşu, Adrian Năstase, Gabriel Andreescu, Ion Diaconescu, Ion Mânzatu, Nicu Stăncescu, Radu Ciuceanu, Radu Filipescu, Romeo Raicu, Victor Surdu, Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu. În avanpremiera acestui eveniment, Jurnalul Naţional vă prezintă amintiri ale unor foşti membri ai CPUN.
Primul lucru pe care Radu Ciuceanu şi l-a aminit legat de CPUN a fost momentul în care " a coborât de la etaj, jos în sală”. "Ca reprezentant al foştilor deţinuţi politici m-am strecurat în CPUN. De sus am coborât jos. Am fost susţinuţi atunci de oameni la care nu ne aşteptam: Petre Roman, care stătea în spatele nostru în sală şi Dan Iosif, care a cerut să ne fie date şi nouă 3 locuri. Două ni le-a dat FSN-ul... Aşa am intrat în CPUN”, povesteşte Ciuceanu. "Şedinţele erau şedinţe de acordare a instrumentelor – ca în sala de concerte înainte de a începe spectacolul- în nopţile care au marcat CPUN-UL, erau discuţii vehemente. Unele dintre ele pline de haz”, a spus Ciuceanu. Aşa şi-a adus aminte că pe la orele 10.00-12.00 noaptea, când oboseau şi aveau nevoie de puţină deconectare apelau la "un cetăţean de prin Maramureş”. " În acel Turn Babel găsisem un reprezentant al unei formaţiunii politice de buzunar care întotdeauna dorea să ne transmită un mesaj de o importanţă formidabilă. Şi.. de fiecare dată amâna acest fapt. Odată, de două ori, l-am tolerat.. Apoi, îl chemam noi să vedem ce ne mai spune.. Şi el evident că ne povestea..şi avea şi aşa un patos şi o figură hilară încât nu reuşea decât să ne stârnească valuri de râsete...Ne povestea o realitate deformată. Şi noi îl întrebam, de exemplu " Ce ai aflat, dumneata ne ducem cu populaţia în Ungaria?” El se înroşea şi ne povestea, dornic să împartă naţiunii ce ştia... Nuanţele însă ni se păreau detonatoare”, şi-a amintit Ciuceanu. În "Parlamentul scurt” cum l-a numit el, oamenii nu se cunoşteau toţi. Alţii se cunoşteau prea bine. Însă nu se jigneau pentru că " faptul că nu ne cunoşteam statua un fel de respect. Nu puteai să ştii pe cine înjuri..”. "Şedinţele nu începeau mai devreme de ora 6.00 seara. Nu ştiu de ce!..Erau oameni care nu se puteau rupe de programul cotidian”, a mai spus Ciuceanu.
"ERA UN SPAŢIU MAI DESCHIS”."CPUN era un Parlament total diferit de Marea Adunare Naţională. Această contradicţie faţă de trecut a fost un câştig. Iar, locul –Dealul Mitropoliei era un spaţiu mai deschis decât ceea ce înseamnă Parlamentul de acum. Era mai apropiat de viaţa oamenilor decât este cel de acum. Casa Poporului- clădirea unde se află Paralmentul acum- pregătită de Nicolae Ceauşescu are un efect negativ pentru viaţa parlamentară. CPUN era în extrema cealaltă”, îşi aduce aminte Radu Filipescu, preşedintele GDS. De ce se întindeau lucrările până seara târziu? Pentru că erau foarte multe probleme de dezbătut, iar "parlamentarii provizorii erau dornici să-şi spună punctul de vedere”. " Pe lângă asta, era şi interesul cetăţenilor spre o dezbatere deschisă, total nouă în 1990”, a spus Filipescu, care îşi aminteşte că şi pe vremea aceea parlamentarii erau împărţiţi în mai multe grupuri şi că, şi atunci existau nemulţumiri cu privire la hotărârile adoptate de CPUN. " A fost atunci o situaţie gravă- momentul în care s-a dezvoltat Piaţa Universităţii şi existau mitingurile de dinaintea alegerilor din mai 1990. Exista CPUN şi erau şi acele mitinguri. Atunci în cadrul şedinţei Ion Iliescu a avut acea atitudine celebră: i-a făcut pe manifestanţi golani. În acel moment o parte dintre cei din CPUN şi-au luat această titulatură. Printre susţinătorii mişcării golanilor erau : Andreescu, Mariana Celacu, eu...”, a povestit Filipescu. Pe atunci exista o majoritate controlată de FSN , dar "în general atmosfera era animată”. "Ideea de confruntarea politică a fost ceva mai nou pentru unii tineri dintre noi”, a mai spus Filipescu.
Vor participa la o dezbatere colocvială cei peste 200 de membri fondatori ai CPUN – structură legislativă de tranziţie, care a asigurat dialogul politic pentru 100 de zile postrevoluţionare, în vederea pregătirii alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din 20 mai 1990. Printre invitaţi: Ion Iliescu, Radu Câmpeanu, Petre Roman, Mircea Dinescu, Andrei Pleşu, Adrian Năstase, Gabriel Andreescu, Ion Diaconescu, Ion Mânzatu, Nicu Stăncescu, Radu Ciuceanu, Radu Filipescu, Romeo Raicu, Victor Surdu, Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu. În avanpremiera acestui eveniment, Jurnalul Naţional vă prezintă amintiri ale unor foşti membri ai CPUN.
Primul lucru pe care Radu Ciuceanu şi l-a aminit legat de CPUN a fost momentul în care " a coborât de la etaj, jos în sală”. "Ca reprezentant al foştilor deţinuţi politici m-am strecurat în CPUN. De sus am coborât jos. Am fost susţinuţi atunci de oameni la care nu ne aşteptam: Petre Roman, care stătea în spatele nostru în sală şi Dan Iosif, care a cerut să ne fie date şi nouă 3 locuri. Două ni le-a dat FSN-ul... Aşa am intrat în CPUN”, povesteşte Ciuceanu. "Şedinţele erau şedinţe de acordare a instrumentelor – ca în sala de concerte înainte de a începe spectacolul- în nopţile care au marcat CPUN-UL, erau discuţii vehemente. Unele dintre ele pline de haz”, a spus Ciuceanu. Aşa şi-a adus aminte că pe la orele 10.00-12.00 noaptea, când oboseau şi aveau nevoie de puţină deconectare apelau la "un cetăţean de prin Maramureş”. " În acel Turn Babel găsisem un reprezentant al unei formaţiunii politice de buzunar care întotdeauna dorea să ne transmită un mesaj de o importanţă formidabilă. Şi.. de fiecare dată amâna acest fapt. Odată, de două ori, l-am tolerat.. Apoi, îl chemam noi să vedem ce ne mai spune.. Şi el evident că ne povestea..şi avea şi aşa un patos şi o figură hilară încât nu reuşea decât să ne stârnească valuri de râsete...Ne povestea o realitate deformată. Şi noi îl întrebam, de exemplu " Ce ai aflat, dumneata ne ducem cu populaţia în Ungaria?” El se înroşea şi ne povestea, dornic să împartă naţiunii ce ştia... Nuanţele însă ni se păreau detonatoare”, şi-a amintit Ciuceanu. În "Parlamentul scurt” cum l-a numit el, oamenii nu se cunoşteau toţi. Alţii se cunoşteau prea bine. Însă nu se jigneau pentru că " faptul că nu ne cunoşteam statua un fel de respect. Nu puteai să ştii pe cine înjuri..”. "Şedinţele nu începeau mai devreme de ora 6.00 seara. Nu ştiu de ce!..Erau oameni care nu se puteau rupe de programul cotidian”, a mai spus Ciuceanu.
"ERA UN SPAŢIU MAI DESCHIS”."CPUN era un Parlament total diferit de Marea Adunare Naţională. Această contradicţie faţă de trecut a fost un câştig. Iar, locul –Dealul Mitropoliei era un spaţiu mai deschis decât ceea ce înseamnă Parlamentul de acum. Era mai apropiat de viaţa oamenilor decât este cel de acum. Casa Poporului- clădirea unde se află Paralmentul acum- pregătită de Nicolae Ceauşescu are un efect negativ pentru viaţa parlamentară. CPUN era în extrema cealaltă”, îşi aduce aminte Radu Filipescu, preşedintele GDS. De ce se întindeau lucrările până seara târziu? Pentru că erau foarte multe probleme de dezbătut, iar "parlamentarii provizorii erau dornici să-şi spună punctul de vedere”. " Pe lângă asta, era şi interesul cetăţenilor spre o dezbatere deschisă, total nouă în 1990”, a spus Filipescu, care îşi aminteşte că şi pe vremea aceea parlamentarii erau împărţiţi în mai multe grupuri şi că, şi atunci existau nemulţumiri cu privire la hotărârile adoptate de CPUN. " A fost atunci o situaţie gravă- momentul în care s-a dezvoltat Piaţa Universităţii şi existau mitingurile de dinaintea alegerilor din mai 1990. Exista CPUN şi erau şi acele mitinguri. Atunci în cadrul şedinţei Ion Iliescu a avut acea atitudine celebră: i-a făcut pe manifestanţi golani. În acel moment o parte dintre cei din CPUN şi-au luat această titulatură. Printre susţinătorii mişcării golanilor erau : Andreescu, Mariana Celacu, eu...”, a povestit Filipescu. Pe atunci exista o majoritate controlată de FSN , dar "în general atmosfera era animată”. "Ideea de confruntarea politică a fost ceva mai nou pentru unii tineri dintre noi”, a mai spus Filipescu.
