REVIZUIREA CONSTITUŢIEI / Decalog pentru super preşedintele Băsescu

Traian Băsescu vrea să aibă puteri sporite ca preşedinte al României. Şeful statului a prezentat ieri zece modificări ale Constituţiei pe care şi le doreşte, între care şi cea de dizolvare a Parlamentului ca soluţie de rezolvare a crizelor politice. În plus, Parlamentul ar putea fi dizolvat de drept dacă preşedintele suspendat din funcţie ar fi reconfirmat prin vot la referendum.

Această ultimă  propunere aparţine Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional din România, condusă de prof. Ioan Stanomir, care a lansat ieri spre dezbatere publică raportul "Pentru consolidarea statului de drept", în care sunt cuprinse soluţii de modificare a legii fundamentale. După experienţa suspendării lui Băsescu din 2007, constituţionaliştii de la Cotroceni vin cu această sugestie (susţinută, de altfel, la acea vreme de Băsescu), pornind de la trei posibilităţi de amendare a Constituţiei în ceea ce priveşte răspunderea politico-penală a şefului statului: instituirea unei singure răspunderi în sarcina şefului statului, şi anume aceea de înaltă trădare, eliminarea instituţiei suspendării din funcţie sau menţinerea acesteia cu amendamentul dizolvării Parlamentului şi implicit al organizării de anticipate.  "Blocajul constituţional ce a urmat lunii mai 2007 în România ar fi eliminat", susţin autorii raportului, detaliind că dizolvarea Parlamentului nu ar interveni mai mult de o dată în cursul unui an, iar în cazul în care preşedintele ar recurge la o a doua dizolvare, mandatul său încetează de drept, la o lună de la învestirea unui nou guvern. Preluând propunerea comisiei, Traian Băsescu a explicat că "dizolvarea legislativului este pretutindeni un ultim recurs la rezolvarea crizelor politice", în Constituţia României aceasta fiind legată doar de eşecul formării Guvernului. "Atunci când negocierea politicienilor nu mai dă roade, cetăţenii sunt invitaţi la urne, iar acesta şi nu altul e rolul mecanismului de dizolvare. Ceea ce sporeşte este deci nu autoritatea şefului de stat, ci capacitatea instituţiilor de a acţiona, în chip responsabil, în momente de criză politică", a anticipat Băsescu comentariile că prin această modificare
îi sunt sporite puterile.

UN PREŞEDINTE MAI PUTERNIC
În ceea ce priveşte tipul de republică, şeful statului a arătat în decalogul său că soluţia cea mai bună pentru România este cea a unui regim semiprezidenţial, dar că trebuie clarificată "corelarea legitimităţii de care dispune Preşedintele cu pârghiile instituţionale de care se poate folosi pentru a-şi realiza mandatul încredinţat de popor". "Dacă vom continua să alegem un Preşedinte care nu poate acţiona, vom nesocoti naţiunea şi vom diminua democraţia", a argumentat Băsescu, continuând seria de opţiuni privind amendarea Constituţiei cu introducerea sistemului parlamentar unicameral, eliminarea privilegiilor aleşilor care comit fapte penale, limitarea severă a reglementării prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, reorganizarea administrativă a ţării astfel încât să avem 9-12 judeţe sau regiuni, recredibilizarea Curţii Constituţionale (autorii raportului propun ca judecătorii Curţii să fie propuşi de preşedintele ţării de pe o listă alcătuită de CSM şi numiţi de Parlament), introducerea referendumului obligatoriu, astfel încât Parlamentul să fie obligat să adopte o lege în domeniul care a făcut obiectul referendumului, revizuirea rolului şi structurii CSM (în raport se arată că "este imperativ necesară modificarea componenţei CSM prin reducerea drastică a numărului membrilor aleşi de către breasla magistraţilor") şi definirea clară a drepturilor cetăţenilor. Băsescu a arătat că revizuirea legii fundamentale nu trebuie să fie "pripită, dar nici amânată sine die".

Reprezentantul Asociaţiei Pro-Democraţia, Teodor Arpad, a remarcat însă că toate propunerile din raport vizează o creştere a puterilor şefului statului. Băsescu a cerut în schimb, uşor iritat, "să nu personalizăm nevoia revizuirii Constituţiei", arătând că aceasta "nu e legată de o persoană, ci este legată de nevoia modernizării statului". Legat de secretomania în care s-a lucrat la raport, semnalată de acelaşi reprezentant al Pro-Democraţia, şeful statului a spus că Preşedinţia a cerut acest lucru din cauza "diletantismului multora, care creează atmosferă pe orice iniţiativă pozitivă", şi i-a ironizat pe "proprietarii de trusturi media", arătând că doar ei au grijă de români şi nu administraţia.

CRITICI DE LA PROFESORI
Doi profesori de drept de la Bucuresti şi Sibiu, Corneliu Liviu Popescu şi Manuel Gutan, care s-au retras din comisia prezidenţială de analiză a Constituţiei, critică propunerile preşedintelui Traian Băsescu de modificare a legii fundamentale, pe motiv că permit derapaje spre autoritarism. Într-un articol publicat pe site-ul de ştiri HotNews, Manuel Gutan susţine că s-a retras şi din cauza modului în care s-a redactat raportul final, care n-ar asigura "obiectivitatea ştiinţifică". Un alt profesor de drept, din Timişoara, Constantin Valentin, s-a retras şi el pe motiv că are o viziune diferită faţă de ceilalţi membri ai comisiei, fără alte precizări.

"Există riscuri de derivă spre autoritarism cu un regim semiprezidenţial şi regim monocameral. Şeful statului poate controla şi manipula mai uşor o singura cameră. Întărirea poziţiei preşedintelui nu trebuie însoţită de diminuarea puterii Parlamentului, pentru că o Cameră e mai uşor de manipulat. Avem apoi referendum obligatoriu – adică ocolirea parlamentului şi transformarea referendumului într-un plebiscit. Şi am avut exemple în istorie. Şi Antonescu a făcut plebiscit. O să mi se spună că fiecare din propuneri se regăsesc în ţări democratice. Da, dar nu toate la un loc. Nu faci regim semiprezidenţial, nu faci o singură cameră, deci care poate fi manipulată, şi mai faci şi referendum obligatoriu, deci ocolesc Parlamentul. Scuzaţi-mă, toate astea împreună nu mai sunt regim democratic. Propunerile preşedintelui duc către un regim care poate permite derapaje spre autoritarism. Mecanismul instituţional va fi dezechilibrat", a declarat pentru HotNews.ro Corneliu Liviu Popescu, profesor de drepturile omului la Facultatea de Drept, din cadrul Universităţii din Bucureşti.