Revoluţionari la pensie. Frontul Salvării Naţionale, după aproape 30 de ani

La 28 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, drumurile membrilor Consiliului Frontului Salvării Naţionale, primul organism al puterii postcomuniste, s-au împărţit în diverse feluri. Unii au murit, alţii stau la pensie, iar unora li s-a pierdut urma cu totul. Puţini mai sunt activi în viaţa publică, iar alţii vor avea de-a face cu tribunalul din cauza dosarului mineriadei din iunie 1990.

Poetul revoluţionar Mircea Dinescu s-a transformat în moşierul Dinescu, un bon viveur, care a cumpărat un conac pe malurile Dunării, la Cetate, unde îşi întreţine invitaţii cu delicatese preparate după reţete tradiţionale şi cu vinuri din crama proprie. Ultimul volum de versuri l-a publicat în 2011. Celălat poet din CFSN, Ana Blandiana, s-a retras din zona civică şi s-a dedicat exclusiv literaturii, în acest an publicând volumul de eseuri „Istoria ca viitor”. Actorul Ion Caramitru are mai bine de un deceniu de când a părăsit PNŢCD, mulţumindu-se cu funcţia de director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Adrian Sârbu, cameraman la momentul Revoluţiei, se ocupă în continuare de conducerea trustului de presă Mediafax Group, dar este nevoie din când în când să facă drumuri la tribunal într-un dosar de evaziune fiscală, dar şi în cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990. Marian Mierlă a ajuns în CFSN din postura de student politehnist şi paznic la Muzeul de Artă, iar acum este profesor universitar, dar cu o prezenţă publică discretă. Studenta la Medicină Cristina Ciontu, devenită apoi purtător de cuvânt al guvernului Roman, este acum psihoterapeut. Fostul premier Petre Roman nu a mai candidat la alegerile din 2016, dar la cei 71 de ani ai săi îşi creşte un băieţel de 8 ani, provenit din a doua sa căsătorie, cu cântăreaţa Silvia Chifiriuc.

Tokes, încă pe baricade

Ion Iliescu evită în ultima vreme apariţiile publice, nemaimplicându-se în activitatea PSD. Vicepremierul guvernului Roman, Gelu Voican-Voiculescu, după ce a fost ambasador în Tunisia şi Maroc, s-a retras la pensie, însă în 2016, în timpul guvernului Cioloş, a fost consilier al secretarului de stat pentru problemele revoluţionarilor. Fostul baron de Ilfov Bebe Ivanovici, cel care a patronat crearea a 40.000 de revoluţionari cu certificat, a avut o tentativă eşuată de a reveni în viaţa publică, cu o candidatură, în 2014, la alegerile europarlamentare, pe listele PRM. Diplomat la pensie este şi Mihail Montanu, cel care în timpul revoluţiei gestiona relaţia FSN cu armata. Mihai Ispas a fost implicat în viaţa sportivă activând la COSR şi la Federaţia Română de Rugby. Singurul dintre cei 40 de membri ai CFSN care ocupă o funcţie politică importantă este cel de la care a pornit scânteia revoluţiei de la Timişoara, Tokes Laszlo, care deţine şi acum un mandat de europarlamentar din partea partidului maghiar FIDESZ. Doina Cornea, la 88 de ani, trăieşte retrasă la Cluj, ultima apariţie publică fiind în 2013, când i s-a acordat titlul de cetăţean de onoare al judeţului. Dumitru Mazilu, fostul vicepreşedinte al FSN, a fost până de curând profesor universitar de drept. Opt dintre foştii membri CFSN au ieşit cu totul din atenţia publicului, pierzându-li-se practic urma: Vasile Neacşa, Marian Baciu, Paul Negriţiu, fostul deputat Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Magdalena Ionescu, Ovidiu Vlad şi Constantin Cîrjan.

Tiradele aprinse ale autorilor străini invitaţi la colocvii sunt stinse cu vinuri nobile din producţia proprie. Păstrând proporţiile, după negustorul de sclavi Rimbaud, negustorul de vin Dinescu pare un dulce copil. Aşa că nu vă sfiiţi şi călcaţi-i pragul. Mircea Dinescu

CFSN, un conglomerat eterogen şi improvizat

Frontul Salvării Naţionale a fost constituit în seara zilei de 22 decembrie 1989, la scurtă vreme după fuga lui Nicolae Ceauşescu. Lista celor 40 de membri a fost întocmită în sediul Comitetului Central al PCR şi aduna personalităţi din cele mai diverse. Unii proveneau din fosta nomenclatură comunistă: Ion Iliescu, Dan Marţian, Dumitru Mazilu ş.a. Alţii erau deja cunoscuţi ca dizidenţi anticomunişti, precum Doina Cornea, Laszlo Tokes. Armata era reprezentată de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Gheorghe Voinea, comandorul Cico Dumitrescu şi căpitanul Mihai Lupoi. O categorie era cea a revoluţionarilor din Bucureşti: Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaeascu, Mihail Montanu, Marian Mierlă ş.a. Pe 27 decembrie, Ion Iliescu a fost ales preşedintele CFSN, iar Dumitru Mazilu a devenit prim-vicepreşedinte, triumviratul fiind completat de Petre Roman, numit şef al Guvernului.

Pentru unii au fost eroi la Revoluţie şi casapi şase luni mai târziu. Cinci dintre foştii membri ai CFSN sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, alături de mulţi alţii. Este vorba de fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul prim-vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, amiralul în retragere Emil „Cico” Dumitrescu şi Adrian Sârbu, la acea vreme consilier al primului-ministru. Dosarul a fost finalizat cu greu, trimiterea sa în instanţă având loc abia în iunie 2017.

15 din 40 de membri ai CFSN au murit deja. Lista defuncţilor a fost deschisă încă din 1990, de către generalul Gheorghe Voinea, urmat de poetul Dan Deşliu care s-a înecat în 1992. Ştefan Guşă a murit în 1994, cu trei ani înainte ca instanţa să constate că, împreună cu un coleg de armată şi de CFSN, Victor Atanasie Stănculescu, mort în 2016, s-a făcut vinovat de represiunea de la Timişoara. Pe lista celor care au murit mai sunt Aurel Dragoş Munteanu (2005), Corneliu Mănescu (2000), Alexandru Bîrlădeanu (1997), Silviu Brucan (2006), Sergiu Nicolaescu (2013), Dan Marţian (2002), Mihail Lupoi (2012), Bujor-Bogdan Teodoriu (2014), Neculae Radu (2010), Domokos Geza (2007) şi Valeriu Bucurescu.