Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rezoluţia privind Statul de Drept din România a fost adoptată, ieri, în Parlamentul European, fiind respinse toate amendamentele care priveau acţiunile de poliţie politică ale serviciilor secrete şi ingerinţa SRI în actul de justiţie. Prin votul a 473 de eurodeputaţi, printre care s-au aflat şi aleşi din România, Rezoluţia, ca act politic, a fost adoptată. Deşi efectul acestui demers este doar unul de imagine, fără consecinţe juridice, el a constituit doar un preludiu a ceea ce a urmat după-amiază, când prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a prezentat concluziile Raportului MCV pentru România. Documentul, fără precedent ca şi gravitate, impune opt noi recomandări, ordonând, practic, Guvernului şi Parlamentului de la Bucureşti să arunce la coşul de gunoi toate reformele în privinţa legilor Justiţiei şi a adoptării codurilor penale. Mai mult, prin MCV, se solicită imperativ stoparea revocării procurorilor de rang înalt, cu ţintă directă la Augustin Lazăr, dar şi ca orice revocare să se facă numai dacă CSM îşi dă acordul. Acord care, potrivit Constituţiei şi legilor din România, este unul consultativ. Rezultatul celor două acte de ieri, venite dinspre Uniunea Europeană, dă muniţie lui Klaus Iohannis, lui Dacian Cioloş şi opoziţiei parlamentare în încercarea lor de a dărâma cât mai grabnic Guvernul Dăncilă şi, eventual, de rupere a majorirăţii parlamentare PSD-ALDE
Forma finală a Rezoluţiei privind respectarea Statului de Drept în România a fost votată, ieri, în Parlamentul European, fiind respinse toate amendamentele propuse cu privire la ingerinţele Serviciului Român de Informaţii în activitatea parchetelor şi instanţelor. A fost, de asemenea, însă, respins şi un amendament iniţiat chiar de către parlamentarul român Monica Macovei, care a participat la redactarea Rezoluţiei împotiva României, aceasta dorind ca Plenul Parlamentului European să îşi exprime îngrijorarea cu privire la faptul că Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, totodată, ca acelaşi legislativ european să condamne cu fermitate decizia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de a cere demiterea din funcţia de procuror general al României a lui Augustin Lazăr.
Concret, Rezoluţia adoptată, ieri, prin votul pentru al 473 de eurodeputaţi, cu 151 de voturi împotrivă şi cu 40 de abţineri, s-a soldat cu aprobarea celor 13 puncte, din care doar şapte au legătură directă cu România şi constituie un set de recomandări pe care Strasbourg-ul le face Guvernului şi Parlamentului de la Bucureşti pe tema “statului de drept”, a legislaţiei judiciare, penale şi procesual penale, a drepturilor, libertăţilor sau a libertăţii presei. Multe dintre aceste puncte au puţin sau aproape deloc legătură cu realităţile concrete din România şi servesc în mod efectiv agenda politică a actualului preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi a opoziţiei parlamentare.
Protocoalele SRI, mângâiate pe creştet de eurodeputaţi
În noianul de argumente care alcătuiesc această rezoluţie se regăseşte şi un firav paragraf care face referire la protocoalele secrete încheiate de SRI cu parchetele şi instanţele din România. Este vorba despre punctul 4 din document, prin care Parlamentul European “invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare” şi prin care “solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii”.
Aceste referiri sunt atât de vagi şi lipsite de sens, încât, în mod concret, nu vin cu nicio rezolvare concretă a situaţiei incredibile din România din epoca Băsescu şi din primii ani ai mandatului lui Klaus Iohannis. Au existat, pe această temă, două amendamente depuse pentru modificarea sau completarea punctului 4 din Rezoluţie, ambele respinse, însă, prin votul de ieri.
Unul dintre amendamente dorea ca textul să fie redactat astfel: “Întrucât există o îngrijorare în creştere cu privire la rolul Serviciului Român de Informaţii şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România (…), întrucât protocoalele de cooperare dintre SRI şi instituţiile judiciare au fost semnate şi puse în aplicare, România fiind supusă monitorizării MCV”, să se ia măsura solicitării prevăzută în textul iniţial.
Citește pe Antena3.ro
Al doilea amendament respins dorea punerea “sub semnul întrebării a legitimităţii protocoalelor de cooperare semnate între Serviciul Român de Informaţii şi instituţiile judiciare”, îndemnând, totodată, “autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ocoleşte mecanismele de verificare şi de echilibrare. Solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii şi îndeamnă autorităţile române, inclusiv pe preşedintele României, să adopte o poziţie publică, denunţând aceste protocoale”. Acest lucru nu se regăseşte, însă, în textul rezoluţiei adoptate, ieri, prin votul Parlamentului European.
Forţele de ordine, condamnate că au acţionat în 10 august
În schimb, a fost adoptat un amendament cu privire la modificarea şi completarea punctului 3 din Rezoluţie, care vizează protestele neautorizate din data de 10 august 2018. Nu în sensul de a critica violenţele celor care au participat la aceste proteste, la vandalizarea domeniului stradal şi la atacarea forţelor de ordine, ci la acţiunea trupelor de jandarmi. Astfel, Parlamentul European “condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei din timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018. Face apel la autorităţile române să asigure o investigare transparentă, imparţială şi efectivă a acţiunilor forţelor de ordine”.
Textul iniţial prevedea doar “condamnarea intervenţiei violente şi disproporţionate a poliţiei în timpul protestelor”, fiind respins un alt amendament care prevedea ca Parlamentul European să “aştepte rezultatele autorităţilor române de aplicare a legii, în acest sens”.
Aşa cum precizam mai sus, Rezoluţia adoptată, prin vot, conţine 13 puncte. Principalele obiective ale acestei acţiuni politice vizează reformele necesare cu privire la legislaţia penală şi judiciară. În fapt, Parlamentul a preluat elementele de propagandă ale sistemului, transpunându-le într-un set de îngrijorări, cum ar fi aceea că “este profund preocupat de revizuirea legislaţiei judiciare şi penale din România, îndeosebi din cauza posibilităţii ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia din România, precum şi la slăbirea statului de drept”, că “îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie” şi că “îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă şi subliniază că trebuie abordate chestiunile menţionate mai sus pe baza unui proces transparent şi incluziv; încurajează solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”.
Macovei a îndemnat Parlamentul European să facă scut în jurul lui Lazăr şi Kovesi
Aflată pe lista celor care au redactat atât textul Rezoluţiei, cât şi ca semnatară a unor amendamente ulterioare, Monica Macovei a încercat, ieri, să obţină, cu sprijinul Parlamentului European, o gură de oxigen pentru procurorul general al României, Augustin Lazăr, a cărui revocare din funcţie a fost cerută de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Totodată, Macovei a încercat să obţină şi un vot politic pentru fostul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
Astfel, la punctul numărul 8 din Rezoluţie, Monica Macovei a propus introducerea unui nou punct, 8a, prin care să determine Parlamentul European să “îşi exprime profunda îngrijorare cu privire la faptul că procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost revocat din funcţie”, dar şi să “condamne faptul că ministrul Justiţiei a solicitat demiterea procurorului general”. Mai mult, amendamentul mai prevedea că Parlamentul “îşi exprimă îngrijorarea cu privire la revocările procurorilor din posturile lor actuale şi cu privire la efectul acestor revocări asupra anchetelor în curs”. Amendamentul a fost respins.
Raportul MCV impune României să încalce prevederile constituţionale
Dacă Parlamentul European a respins prevederile amendamentelor din Rezoluţie care priveau lucruri neconstituţionale în raport cu Legea Fundamentală a României, nu acelaşi lucru se poate vorbi despre Raporul MCV, prezentat, tot ieri, de către prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, ceea ce lasă de înţeles că ambele demersuri reprezintă o acţiune concertată împotriva actualei majorităţi parlamentare din România.
Concret, Comisia Europeană face opt recomandări suplimentare pentru România, pe care le prezintă înr-un mod imperativ, nu cu titlu opţional, aşa cum se înţelege din definiţia termenului “recomandare”. Toate aceste noi recomandări ordonă Parlamentului să nu pună în aplicare noile legi ale Justiţiei, să încalce Constituţia, considerând obligatorii avizele consultative ale CSM şi să îngheţe procedurile parlamentare pentru modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală. Mai mult, se cere oprirea revocării lui Augustin Lazăr de la Parchetul General, ignorându-se absolut toate motivele prezentate de Tudorel Toader pentru care s-a solicitat această revocare.
Concret, Raportul MCV cere suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi revizuirea legilor Justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). Se cere suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie, relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie, numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.
Raportul cere imperativ respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
În legătură cu Codul Penal şi de Procedură Penală, se cere îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse acestora şi relansarea procesului de revizuire a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.
Iohannis se foloseşte de cele două documente în lupta cu Dragnea
Ceea ce preconizam, ieri, cu privire la planul implementat la Bucureşti în aşteptarea adoptării Rezoluţiei şi a prezentării Raportului MCV, s-a adeverit. Klaus Iohannis a ieşit la atac, acuzând, din nou, Guvernul “Dragnea-Dăncilă” că este un accident al democraţiei. “E clar că aceste două documente trebuie citite cumva ca să înţeleagă lumea. Ele ne spun că România s-a întors acolo unde a fost acum 11 ani înainte de aderare, ori aşa ceva nu ne-am dorit niciodată pentru România. Iată primul rezultat al guvernării, au şters cu buretele tot efortul, cei 11 ani de când am aderat. Acest accident al democraţiei a reuşit să anuleze în timp record aceste rezultate. Nu va fi uşor deloc. Sper să se trezească din ce în ce mai mulţi politicieni din România la realitate, în special din cei care sunt în Parlament, să tragă concluziile de rigoare şi să acţioneze odată", a precizat Iohannis.
Preşedintele susţine că va lua o decizie atât în privinţa numirii Adinei Florea la conducerea DNA, cât şi în privinţa cererii de revocare a lui Augustin Lazăr, “inclusiv din perspectiva proaspătului Raport MCV”.
Toate amendamentele cu privire la condamnarea ingerinţelor Serviciului Român de Informaţii în activitatea instanţelor şi parchetelor au fost respinse la vot. Textul adoptat pe această temă este “apă de ploaie”.
Raportul MCV cere României să îl menţină pe Lazăr la şefia Parcehtului General, să nu aplice legile adoptate de Parlament şi să legifereze în domeniul legilor penale numai cu aprobare de la UE.
