Rocada Kovesi-Morar, şah-mat pentru Ponta?

Tandemul dorit de Băsescu pentru eternitate în fruntea procurorilor “virusează” şi scena politică. Premierul dă “testul Kovesi”
Numirea şefilor la DNA şi Parchetul General a devenit principala problemă a României, dacă ar fi să ne luăm după energiile politico-diplomatice alocate subiectului. Ambasadorii de la Bucureşti îl au în ţintarul pe care îl urmăresc zi de zi şi îl transmit şefilor lor în cablogramele cifrate; Uniunea Europeană evaluează progresul Justiţiei exclusiv de prezenţa în vârful piramidei procurorilor a celui mai procuror dintre procurori. Intrarea în Schengen este condiţionată nu de starea reală din lupta cu infractori de toate categoriile, ci de menţinerea la timona Parchetelor a tandemului Kovesi-Morar.
Fostul ambsador al SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, “trasa” drept sarcină noii conduceri a Departamentului de Stat să evalueze relaţia cu România prin menţinerea lui Daniel Morar la Parchet. Aşa s-a acreditat şi s-a lansat spre cele patru zări ideea cuplului Băsescu-Macovei de a promova pe tabla de şah a politicii româneşti rocada Kovesi-Morar.

Prin procedura normală de accedere în posturile de Procuror general şi de şef la DNA, rocada a fost imposibil de realizat în octombrie 2012, când erau epuizate toate prelungirile şi răsprelungirile de mandate pentru Kovesi, iar impunerea lui Morar pe “lista” Monei Pivniceru, ministrul Justiţiei, nu avea sorţi de izbândă.
S-a încercat atunci un plan B: tragerea de timp. Prin numirea unor înlocuitori de paie la DNA (Laura Oprean şi acum, Călin Nistor) şi interimat fără sfârşit pentru Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, controlul lui Băsescu asupra instituţiilor se menţine nealterat.
În aşteptarea limpezirii apelor la Bucureşti, pentru Kovesi a fost inventat un post pompos la Bruxelles: Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană, având şi “acoperirea” imunităţii diplomatice de ministru-consilier. Din octombrie 2012, despre Codruţa nu se mai ştie nimic. A devenit un fel de Codruţ Marta, depozitară de mari secrete, pe care nu o mai caută nimeni, deşi pare că e urmărită de la Bucureşti. Iată însă că, după ce şi-a ratat total “înalta însărcinare” de intensificare a dialogului diplomatic pe lângă instituţiile europene, Codruţa Kovesi reintră în cărţi. “Ucenicia” invizibilă de la Bruxelles pe lângă Viviane Reding, sub tutela Monicăi Macovei, a reactivat indicativul LCK (Laura Codruţa Kovesi) în laboratorul de cadre care funcţionează după criteriul “cu naşu în suflet”.
Astfel, pe tabla de şah pare să devină iar posibilă rocada Kovesi-Morar. Cu o condiţie: dislocarea Monei Pivniceru, de la Justiţie. Mona are şi ea un drept de veto, pe care îl foloseşte împotriva
lui Morar. Băsescu blochează orice alte numiri prin procedurile tărăgănate din CSM, şi uzează de pactul instituţional de coabitare pentru a congela interimatele care îl permanentizează de fapt pe Morar.
Va rezista Ponta fără Mona Pivniceru, trimisă într-un post de aur la Curtea Constituţională, la presiunea lui Băsescu? Dacă o acceptă pe Kovesi la DNA, Victor Ponta ar pierde poziţii în faţa lui Băsescu şi confirmă criticile celor care consideră că Pactul nu e de coabitare, ci de vasalitate.

Tensiunile din PSD ar avea astfel un suport la viitorul Congres; nemulţ umiţii din partid, stimulaţi de curentul de nesupunere organic al baronilor locali, flutură un steag al radicalilor pe care scrie sloganul adormit acum “dreptate până la capăt”. Nu cred că premierul va risca să distrugă edificiul politic ridicat cu tenacitate şi inteligenţă prin acceptarea unei rocade în care turnul de control al băsismului – tandemul Kovesi-Morar – ar da şah şi mat “regelui” Ponta.