Români, mergeţi la vot! Prezenţa la vot la nivel naţional, la ora 19,00 - 48,89 %

UPDATE 19:00 - Prezenţa la vot,  la ora 19.00, este de 48,89 %. Peste 8,6 milioane de alegători, reprezentând 48,89 % din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 19.00.

Update 16:00 - Prezenţa la vot la nivel naţional,  la ora 16.00, este de 35,10.% 6.417.575 milioane de alegători, reprezentând 35% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 16.00, potrivit datelor preliminare privind prezenţa la vot centralizate la BEC.

UPDATE 13:00 - Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, până la ora 13,00, de 20,78%, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC). În mediul urban prezenţa la urne a fost de 21,14% şi în rural de 20,28%, iar în Bucureşti 20,78%.

UPDATE 10:00 - Din cei aproape 18,3 milioane de alegători s-au prezentat la urne 1.196.820. În mediul urban, prezenţa la vot a fost de 6,37%, în timp ce în mediul rural, 6,78%. Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot au fost Teleorman (8,86%), Olt (8,83%), Dâmboviţa (8,21%), Constanţa (8,20%) şi Ilfov (8,02%). La polul opus, cele mai mici prezenţe la urne au fost înregistrate în judeţele Covasna (4,59%), Maramureş (4,70%), Harghita (4,84%), Satu Mare (4,97%) şi Cluj (5,22%). La Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 10 a fost de 5,76%. Cei mai mulţi alegători s-au înregistrat în sectorul 1 (6,55%), iar cei mai puţini în sectorul 3 (5,23%).
__________________

Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la urne, la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Campania electorală se va încheia mâine dimineaţă, la ora 7, votanţii având la dispoziţie 24 de ore să decidă “fără influenţă” pe cine vor alege dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa pentru Cotroceni. Cei 14 aspiranţi la fotoliu prezidenţial sunt, conform ordinii pe buletinul de vot stabilite de BEC prin tragere la sorţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PP-DD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Wiliam Brânză (PER), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo), Teodor Meleşcanu (independent), Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (PAS), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM). Pentru alegerile prezidenţiale au fost organizate 18.550 secţii de votare în ţară şi 294 în străinătate. Conform celor mai recente date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), duminică, în primul tur al prezidenţialelor, au drept de vot 18.296.567 de cetăţeni români. Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Acte necesare la vot
Pentru a vota, alegătorii români cu domiciliul în România, aflaţi în ţară, trebuie să aibă asupra lor unul dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua alegerilor: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (pentru elevii din şcolile militare). Românii cu domiciliul în Romania, dar care în ziua votării se află în străinătate vor vota la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; titlul de călătorie. Românii cu domiciliul în străinatate pot vota în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votului: paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.
Printr-o decizie luată miercuri, BEC a permis românilor aflaţi în străinătate ca în ziua scrutinului să voteze pe baza cărţii de identitate în toate statele, nu doar în ţările UE. Decizia BEC a determinat Ministerul Afacerilor Externe să avertizeze că o astfel de măsură determină un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie aplicate pe cartea de identitate. Potrivit MAE, acest lucru duce la apariţia "unui risc serios de exercitare a votului multiplu în străinătate".

Unde se poate vota
Conform Legii 370/2004 privind alegerea preşedintelui României, alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi, potrivit domiciliului. Dacă în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, alegătorii îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel. Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate îşi pot exprima votul la secţiile organizate în străinătate după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Cine poate solicita urna mobilă
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "Votat", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială arondată la respectiva secţie de votare. Dacă într-un penitenciar se solicită exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate
în detenţie, cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz. De asemenea, cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, mai prevede Legea 370/2004. BEC a precizat că urna mobilă poate fi folosită numai în ţară, nu şi în străinătate.

Cum votăm
Alegătorii votează separat în cabine închise, punând ştampila "Votat" înăuntrul patrulaterului care cuprinde prenumele şi numele candidatului pe care îl votează. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor. După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. Dacă un alegător a aplicat geşit ştampila, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, la cerere, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Interdicţii şi pedepse
Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării. De asemenea, în ziua votării, între orele 7,00 - 21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare. Conform noului Cod Penal votarea de două sau mai multe ori, sau introducerea în urnă a mai multor buletine de vot constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Totodată, conform art.386 alin 1, Cod penal oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cine intră în turul al II-lea
Legea prevede că este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şI va dura două săptămâni. Al doilea tur de scrutin va avea loc la 16 noiembrie, când sunt aşteptaţi la urne, conform AEP, 18.305.826 de persoane.