Pana la alegerile locale din iunie 2012 structura administrativ-teritoriala a Romaniei trebuie reimpartita in 8 megajudete, care ar urma sa se suprapuna actualelor 8 regiuni de dezvoltare economica, singura deosebire urmand sa fie "capitalele" acestor noi structuri, si anume: Cluj, Brasov, Timisoara, Craiova, Constanta, Iasi, Ploiesti si Bucuresti. Aceasta este dorinta presedintelui Basescu si propunerea adoptata si prezentata rapid de PDL, propunere care a starnit un val de critici atat din partea partenerilor de guvernare ai PDL, UDMR in principal dar si UNPR, cat si din partea opozitiei.
Teoretic, desi nu exista inca un proiect de lege care sa contina toate aceste modificari, ideile principale ale reorganizarii administrativ-teritoriale au fost prezentate mai intai de seful statului la sedinta de Guvern de miercuri pe care a prezidat-o si, la cateva zile, de premierul Boc.
Astfel, potrivit explicatiilor date de Boc, propunerea PDL de reorganizare administrativ-teritoriala a tarii nu vizeaza aparitia unei noi structuri administrative, ci porneste de la comasarea actualelor judete in 8 structuri, pentru ca modificarea Constitutiei sa nu fie necesara, iar noile judete sa functioneze pe baza actualului cadru constitutional si cu modificarea doar a legislatiei administratiei publice locale si a serviciilor publice deconcentrate.
Denumirile noilor judete nu au fost stabilite inca, dar potrivit unor informatii prezentate de presa, acestea ar putea prelua numele regiunilor istorice ale tarii, adica Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat, Crisana si Bucuresti.
Principalul motiv al reorganizarii administrativ-teritoriale prezentate de PDL este o mai buna atragere a fondurilor europene, Boc sustinand ca actualele proiecte vor fi finalizate in actuala structura si cu actuala organizare. Potrivit lui Boc, astfel se va realiza "o reala politica de dezvoltare regionala", care va permite accelerarea procesului de absorbtie a fondurilor europene si va conduce la "o reducere substantiala" a costurilor statului cu administratia si o debirocratizare a serviciilor statului.
Cel mai important rol in promovarea politicii de dezvoltare regionala va reveni Consiliilor Judetene, in numar de 8, acestea urmand sa coordoneze implementarea proiectelor cu impact major la nivel regional. De altfel aceasta idee a fost prezentata ca motiv principal al reorganizarii si de presedintele Basescu. "Nu se poate privi la o dezvoltare rationala a Romaniei cu unitati administrative atat de mici. Modul cum se utilizeaza banii europeni pe proiecte atat de mici, intr-un judet, nu e altceva decat ineficienta, facem canalizare intr-un judet in loc sa facem o magistrala mare care sa treaca prin trei judete", a motivat Basescu miercuri la sedinta de Guvern cand a lansat ideea reorganizarii.
Dincolo de eficienta teoretica a noilor megastructuri in atragerea si utilizarea fondurilor europene, aceasta reorganizare ar urma sa aiba efecte directe in primul rand asupra cetatenilor, opozitia reclamand costurile pe care vor trebui sa le suporte romanii pentru preschimbarea actelor de identitate de exemplu sau a permiselor de conducere. Emil Boc a eliminat, cel putin declarativ, aceasta problema, spunand ca, dupa stabilirea noilor judete, cetatenii nu vor fi nevoiti sa isi schimbe imediat actele de identitate, inlocuirea acestora urmand sa se faca treptat, pe masura ca valabilitatea acestora va expira.
Avand in vedere dimensiunea mare teritoriala si cea a numarului de indivizi ale noilor judete, o astfel de structura urmand sa aiba in medie 2,5 milioane de locuitori si 25-30 mii kilometri patrati, opozitia a criticat si faptul ca, pentru a obtine o adeverinta sau alte acte necesare, cetatenii vor trebui sa se deplaseze pe distante mari, in noile capitale. Emil Boc a sustinut insa ca nu se va pune aceasta problema, caci toate serviciile vor fi descentralizate si distribuite "in apropierea cetateanului". Boc a dat asigurari ca cetatenii nu vor trebui sa parcurga "kilometri in plus" pentru a obtine adeverinte sau alte acte de la administratia locala, deoarece atributiile vor fi transferate catre primarii ori se vor mentine in actualele zone unele oficii pentru diverse avize.
UDMR: Noile judete sa se faca dupa alegerile parlamentare din 2012
In ciuda declaratiilor facute atat de presedintele Basescu, cat si de Emil Boc, proiectul de lege nu este inca o certitudine, caci in urma reactiilor vehemente ale partenerilor de coalitie - UDMR amenintand ca nu va sustine adoptarea acestei initiative, Boc a plasat rezolvarea tuturor neintelegerilor in sedinta coalitiei de maine. Si tot in coalitie se va discuta si modul in care va fi promovat acest proiect de lege, desi secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a lansat inca de vineri ideea asumarii raspunderii Guvernului. Ideea a fost contracarata vehement de fostul lider al UDMR, Marko Bela, care a pus mana pe telefon si i-a cerut explicatii lui Boc despre anuntul lui Oltean. Potrivit lui Marko, Boc s-a delimitat de declaratie, sustinand ca decizia se va lua in coalitie.
Pana la sedinta de maine a coalitiei insa, UDMR spune clar ca nu este de acord cu propunerea celor 8 judete si vine cu o alta strategie. Deputatul Petru Lakatos a explicat pentru Jurnalul National ca Uniunea va cere in sedinta coalitiei ca, deocamdata, sa se aplice proiectul de lege marca UDMR privind cele 16 regiuni de dezvoltare, adica cele 8 actuale sa se transforme in 12 sau chiar 16. "Noi nu suntem pentru desfiintarea acum a judetelor, ci cerem intai crearea celor 16, sau poate doar 12 regiuni de dezvoltare. Nu ne plac aceste decizii pe genunchi, intai sa discutam regiunile de dezvoltare, in loc de cele 8 sa facem 12 sau 16. Si alegerile locale si parlamentare sa aiba loc pe aceasta formula, iar la un an dupa alegerile parlamentare sa vedem cum functioneaza aceste regiuni de dezvoltare mai mici, sa avem mai multe studii si puncte de vedere si atunci sa discutam despre judete", spune Lakatos.
Deputatul UDMR a criticat si "devansarea" discutiei despre reorganizare, spunand ca in coalitie se stabilise ca acest subiect sa fie abordat in a doua parte a anului, si pune sub semnul intrebarii "studiile de impact al proiectulu" despre care presedintele Basescu spunea ca au fost facute. "Presedintele a scos din joben acum o varianta, doar pentru a provoca USL la un raspuns. Am dubii ca s-ar fi facut studii, si daca le-au facut, le-au tinut la sertar, si apoi iese scandal, asa cum au facut si cu reorganizarea spitalelor, au zis ca au studii si apoi s-a dovedit ca erau din 2001-2002. E cea mai importanta decizie a ultimilor 20 de ani si ea s-a facut pe genunchi", a mai spus Lakatos. Contactat de Jurnalul National, purtatorul de cuvant al PDL, Sever Voinescu, nu a putut lamuri daca exista sau nu studii de impact al proiectului de lege privind reorganizarea.
Cat priveste modalitatea de adoptare a proiectului PDL, deputatul UDMR Petru Lakatos a mai subliniat ca, potrivit legii administratiei locale 215/2001 si a Cartii europene a autonomiei locale adoptata la Strasbourg in octombrie 1985 si ratificata de Romania prin Legea 199/1997 al carei principiu de baza este dreptul cetatenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice, este obligatorie organizarea unui referendum national pentru consultarea populatiei.
Parvulescu: la alegerile locale – PDL, superfavorizat, USL, aproape desfiintat
Despre efectele noii organizari teritorial-administrative asupra rezultatelor viitoarelor alegeri, presedintele ProDemocratia, Cristian Parvulescu, spune ca in mod cert PDL, partidul promotor al ideii, va fi superfavorizat la alegerile locale la nivelul primariilor.
Parvulescu spune ca, dupa ce PDL deja a obtinut adoptarea in Parlament a legii alegerii primarilor din primul tur, aplicarea acestei legi impreuna cu noua reorganizare teritoriala ar duce la propulsarea PDL. "Exista sanse foarte mari ca PDL sa-si imbunatateasca scorul, iar pe de alta parte sunt sanse ca noua impartire teritoriala sa arunce in aer USL, pentru ca in protocolul incheiat USL viza actuala impartire teritoriala a tarii si o clientela locala care se obisnuise cu ideea acestei organizari. Si acest obiectiv a facut parte din motivatia acestei reforme, care altfel este foarte riscanta si nepregatita din timp, dar ar putea sa salveze relativ PDL, mai ales daca o cumulam cu legea alegerii primarilor din primul tur. Deci la alegerea primarilor din primul tur, plus reorganizare va fi favorizat PDL.
Deja legea alegerii primarilor din primul tur favoriza PDL, acum cumulata cu reorganizarea, este si mai mult in favoarea PDL. In schimb defavorizeaza in asemenea masura USL, incat daca USL va accepta aceasta situatie, isi va merita pe deplin soarta", spune Cristian Parvulescu. In privinta bazinelor electorale ale acestor partide insa, presedintele ProDemocratia spune ca, atat PDL, cat si PSD s-ar putea sa fie afectate, acestea nefiind partide ideologice ci partide de sistem, dependente de structurile teritoriale. "Nefiind partide ideologice, partidele nu se bazeaza pe votanti clari, au mai degraba militanti care, debusolati de reorganizarea teritoriala, nu se vor putea adapta si recupera mare lucru", avertizeaza Parvulescu. "De aceasta debusolare", spune presedintele ProDemocratia, "ar putea profita chiar partidele antisistem, gen partidul lui Dan Diaconescu sau PRM. Este un fel de nou inceput al lumii.
In incercarea de a schimba raportul de forte care este defavorabil PDL si lui Traian Basescu, acestia schimba regula cu un an inainte de alegeri", mai spune Parvulescu, atragand atentia ca, pentru a aplica aceasta reforma, va trebui sa se modifice legea referendumului, in care la art. 13 alin. 3 este prevazut in mod obligatoriu referendumul. "Daca fac asa ceva, pur si simplu se compromit. Pentru ca este inscris in lege dreptul comunitatilor teritoriale de a vota daca sunt de acord cu modificarile", subliniaza Parvulescu.
Cat priveste sefiile celor opt viitoare consilii judetene, care vor deveni cele mai importante parghii de influenta in teritoriu, o simulare facuta de profesorul de stiinte politice Alexandru Radu pornind de la rezultatele alegerilor din 2008 arata ca PSD ar fi favorizat, castigand jumatate din cele 8 CJ-uri, si anume cele din judetul cu capitala la Iasi, cel cu capitala la Constanta, cel cu capitala la Ploiesti si cel cu capitala la Craiova. In schimb, PDL ar castiga doar judetele cu capitalele la Timisoara si Cluj, iar UDMR doar judetul cu capitala la Brasov. Marele perdant ar fi PNL, care nu ar obtine niciun CJ. In schimb daca s-ar lua in calcul formarea USL, atunci alianta ar castiga 7 din cele 8 CJ-uri, PDL nemaiobtinand nimic.
USL propune opt regiuni de dezvoltare
Viziunea USL privind administratia publica si dezvoltarea regionala prevede ca cele opt regiuni de dezvoltare sa devina si centre ale administratiei regionale, a precizat sambata, la Sala Palatului, liderul PSD Victor Ponta. El a spus ca in perioada 2012-1016 trebuie sa se construiasca institutii noi, una dintre acestea fiind un consiliu regional condus de un presedinte ales, care sa reprezinte alesii locali. El a spus ca si sistemul judiciar trebuie adaptat, astfel incat fiecare regiune sa aiba o Curte de Apel. Potrivit viziunii USL, Consiliul regional va avea un presedinte ales direct de cetateni, cu membri cu atributii in domenii executive si buget propriu. Ponta a aratat ca Guvernul va desemna opt prefecti, dar nu care sa fie sefii presedintilor de consilii regionale sau judetene sau a primarilor, ci sa reprezinte Guvernul si sa sprijine regiunile. Liderul PSD a vorbit si despre infiintarea unui Consiliu economic si social regional, cu rol consultativ in luarea deciziilor executive si cu atributii stabilite prin dezbatere publica. "Fiecare regiune trebuie sa-si dezvolte un centru economic, cultural, administrativ, o mare universitate, spital regional, insfrastructura rutiera regionala, aeroport international, centru sportiv, centru de afaceri, centru cultural", a spus Ponta.
Victor Ponta: ministrii Udrea si Igas au spus "nu" reorganizarii
Liderul PSD, Victor Ponta, a prezentat sambata un document datat 17 mai 2011, despre care a afirmat ca ar contine raspunsurile ministrilor Elena Udrea si Traian Igas referitoare la reorganizarea administrativa. "Precizam ca MDRT nu are planificata initierea unor dezbateri si a unor acte normative pentru modificarea structurii administrative a Romaniei. Modificarea actualei organizari teritoriale nu e nici oportuna si nici necesara pana cand la nivel comunitar nu se va lua o decizie in acest sens. Masura nu este recomandabila in lipsa unei analize substantiale asupra impactului socio-economic al acesteia. Consideram ca orice propunere de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei trebuie realizata in cadrul unui proces amplu, care sa cuprinda studii de fundamentare detaliate, o analiza multi-criteriala a teritoriului national, precum si o componenta de consultare publica larga", sustine Udrea in raspunsul sau. Totodata, Ponta a dat citire si raspunsului dat de Igas: "Pana in 2013, actuala organizare administrativ-teritoriala a Romaniei a fost asumata de tara noastra in procesul de negociere a aderarii la UE. Prin modificarea acestei date a organizarii teritoriale, vor fi probleme semnificative prin prezentarea programului operational regional al carui buget este repartizat pe regiuni de dezvoltare".