Sa se revizuiasca, dar sa nu se schimbe nimic

Desi spune ca si-a "ameliorat" proiectul de lege privind protectia vietii private, deputatul PSD Ionel Olteanu se afla intr-o postura demna de piesele lui Caragiale. Desi s-a apucat sa-l "revizuiasca", Olteanu nu s-a indurat sa schimbe nimic.

Prima tentativa a lui Ionel Olteanu de a promova reglementari care sa protejeze secretele demnitarilor a avut loc la sfarsitul anului 2003, cand, impreuna cu colegul sau Ovi-diu Cameliu Petrescu, tot deputat PSD, a depus la Parlament un proiect de lege privind protectia "drepturilor personale nepatrimoniale". Inainte de a concepe proiectul, cei doi initiatori nu s-au consultat nici cu colegii din grupul parlamentar, pentru a le obtine suportul, nici cu reprezentantii mass-media, desi presa era cea impotriva careia s-ar fi intors prevede-rile legii. Pe scurt, sub pretextul protectiei vietii private, presa nu ar mai putea difuza informatii legate de viata privata a demnitarilor, de afacerile lor si chiar de domicilii, chiar daca sunt vile construite prin mijloace care ocolesc legea. Mai mult, un litigiu intre un demnitar care considera ca i-a fost lezat dreptul la viata privata si un ziarist care ar divulga asemenea informatii ar fi judecat de instanta "fara publicitate", adica cu usile inchise.

A DOUA VARIANTA. Desi a fost nevoit sa isi retraga prima varianta a proiectului pentru ca a fost prost primita de opinia publica, Olteanu a recidivat si a elaborat o varianta "ameliorata" a propunerii legislative. Singura diferenta dintre cele doua proiecte este insa titlul. Al doilea proiect, care va ajunge pe masa Comisiei de la Venetia, se refera la "protectia vietii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului si corespondentei acesteia". In schimb, articolele care vizeaza direct activitatea presei sunt identice in ambele variante. Pentru faptul ca presa este vizata de aceasta initiativa sta dovada expunerea de motive a proiectului, in care Olteanu spune ca scopul actului normativ ar fi "mentinerea unui echilibru intre dreptul persoanei la intimitate, pe de o parte, si libertatea de exprimare si dreptul la informatie, pe de alta parte".

PREVEDERI

Potrivit ambelor proiecte, viata privata include relatiile si comunicarile personale, informatiile privind sanatatea fizica sau psihica, onoarea, reputatia si integritatea fizica si morala, fotografiile si jurnalele intime si orice date sau fapte care privesc intimitatea unei persoane legate de imaginea, vocea, domiciliul si bunurile din sfera personalitatii acesteia in legatura cu care exista o afectivitate evidenta.

Informatii cu caracter privat reprezinta toate informatiile care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca sunt strans legate de viata privata a unei persoane, indeosebi cele referitoare la: personalitate, orientare sexuala, stare civila sau familiala, antecedente medicale, psihologice, profesionale si penale, identitate, corespondenta confidentiala cu caracter personal sau profesional, inclusiv raspunsurile aferente unei asemenea corespondente, precum si informatiile legate de numele sau imaginea unei persoane.

Inregistrare inseamna surprinderea prin orice mijloace de sunete, cuvinte sau imagini ale unei persoane, efectuata din apropierea acesteia sau din spatiul sau privat ori familial.

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Se numără ultimele voturi. Luptă strânsă între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu pentru turul doi

Captare inseamna orice inregistrare audio sau video de la distanta a cuvintelor, expresiilor, gesturilor sau a ipostazelor in care se poate afla o persoana identificata sau identificabila.

Documentele cu caracter privat sunt orice inscrisuri sau mesaje postale ori alte comunicari electronice emise de o persoana, daca nu au fost crete pentru a fi accesibile publicului.

Domiciliul reprezinta atat locul in care o persoana isi are locuinta sa permanenta si principala ori sediul profesional, cat si resedinta sau resedintele.

Constituie incalcari ale dreptului la respectarea vietii intime si private:
a) interceptarea, inregistrarea, pastrarea, utilizarea sau divulgarea unei conversatii sau a altei comunicari telefonice sau electronice;
b) captarea, fotografierea, filmarea, pastrarea sau divulgarea imaginii unei persoane, a unor obiecte sau spatii private apartinand acesteia ori a unor documente cu caracter intim si privat;
c) urmarirea, observarea si ascultarea pe ascuns a unei persoane care se afla intr-un loc privat ori care se gaseste intr-un loc public si desfasoara o activitate privata;
d) divulgarea de informatii care pot fi considerate in mod rezonabil ca apartin vietii intime si private a persoanei;
e) insusirea numelui sau imaginii unei persoane;
f) publicarea de informatii, imagini sau documente cu caracter privat despre o persoana intr-un mod care denatureaza realitatea.

Faptul ca anterior a fost divulgata o asemenea informatie, este interzisa retransmiterea ei.

Constituie incalcare a dreptului la alegerea si respectarea domiciliului orice supraveghere sau urmarire fara drept a domiciliului unei persoane.

Cererea facuta catre o instanta de incetare a incalcarii dreptului si reparare a prejudiciului cauzat va fi analizata cu precadere de catre judecatorie.

PERMISIUNE

Aplicarea prevederilor unei asemenea legi ar priva presa de una dintre tehnicile cele mai folosite pentru dezv`luirea unor acte de corup]ie sau delicte: reportajele incognito. Proiectul de lege al lui Olteanu arat` c` nu constituie nc`lcare a dreptului la respectarea vie]ii private a persoanei imixtiunile n exerci]iul acestui drept, care sunt realizate cu consim]`m~ntul persoanei titulare a dreptului. Cu alte cuvinte, dezv`luirea poate fi f`cut` doar cu acordul celui n cauz`. Ziari[tii ar primi din partea ini]iatorului permisiunea de a se „amesteca" n via]a demnitarilor, doar dac` dovedesc c` desf`[oar` cu bun` credin]` o activitate profesional` ntemeiat` pe un interes public legitim [i pertinent.

PRECEDENT

Nu este prima data cand Romania se adreseaza Comisiei de la Venetia, un organism format din juristi de drept public si international care functioneaza pe langa Consiliul Europei, ca arbitru international pe probleme juridice. In vara anului 2001, premierul Adrian Nastase a sesizat Comisia de la Venetia in cazul Legii privind statutul maghiarilor din afara granitelor Ungariei. El a solicitat Comisiei o evaluare a Legii statutului din perspectiva prevederilor existente in materia protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, principala nemultumire a autoritatilor romane fiind elementele de extrateritorialitate ale legii, prin acordarea unor facilitati maghiarilor din Romania de catre statul ungar. In octombrie, Comisia a adoptat Raportul privind caracterul neconform cu reglementarile europene ale Legii statutului, inregistrandu-se doar trei abtineri. Concluziile au fost in favoarea excluderii oricaror efecte extrateritoriale ale legilor adoptate intr-un stat pe teritoriul altui stat, in special atunci cand este vizata protectia preferentiala a minoritatii inrudite cu primul stat fara consimtamantul statului pe teritoriul caruia se afla minoritatea respectiva. S-a decis ca nu pot fi acordate facilitati decat daca acestea au scopul de a promova legaturile culturale. Reprezentantii Romaniei in Comisia de la Venetia sunt consilierul prezidential Rodica Stanoiu, ministrul Integrarii, Alexandru Farcas si secretarul de stat in MAE, Bogdan Aurescu. (Gabriela Antoniu)