Schimbare - Constitutia, aratata cu degetul

Revizuita in 2003, actuala Constitutie nu mai e pe placul politicienilor nostri.

IN ACEEASI BARCA. Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu si Mircea Geoana sunt de acord ca raporturile presedinte - premier trebuie clarificate

O Constitutie modificata. Acesta este dezideratul care a stat, in ultimul an, pe agenda politicienilor nostri. Ei au cerut Parlament unicameral, vot uninominal sau clarificarea raporturilor dintre presedinte si premier, dar au pareri impartite care dintre ele sa faca obiectul unui referendum.

La inceputul anului trecut, politicienii au fost preocupati, care mai de care, sa initieze propuneri legislative privind introducerea votului uninominal. Startul l-au dat parlamentarii conservatori, care in luna februarie prezentau o propunere legislativa de modificare a legii electorale, potrivit careia toti senatorii si un numar egal de deputati sa fie alesi prin vot uninominal, iar ceilalti deputati sa fie desemnati in urma scrutinului de lista. In urmatoarele doua luni, au venit si reprezentantii PSD si ai PNL cu cate o initiativa legislativa, care propuneau tot indroducerea votului uninominal.

REVIZUIRE. In luna iulie, presedintele PD, Emil Boc, invoca posibilitatea revizuirii Constitutiei. Intrucat Curtea Constitutionala a admis exceptiile ridicate de PSD si PRM la prevederile referitoare la reforma justitiei din pachetul legislativ al Guvernului, Boc anunta ca Alianta va modifica Legea Curtii Constitutionale, in asa fel incat sa existe posibilitatea revocarii judecatorilor de la aceasta Curte. Mai mult, el spune ca, daca aceasta solutie nu va fi posibila, se va merge pe varianta revizuirii Constitutiei, "pentru a pune Curtea Constitutionala in afara oricarui control politic".

PRO SI CONTRA. In august, PD iese din nou la rampa, cand presedintele Emil Boc anunta ca va propune promovarea unui proiect de lege privind introducerea votului uninominal. UDMR, prin liderul sau, Marko Bela, se pronunta insa impotriva. La o luna, PSD anunta, la randul lui, demararea proiectului "Revolutia binelui in Romania", prin care sustine introducerea votului uninominal si trecerea la un Parlament unicameral. Liderul PSD, Mircea Geoana, ataca actualul for legislativ, spunand ca s-a dovedit ineficient, iar contribuabilul roman "nu trebuie sa plateasca din buzunar sute de parlamentari care de multe ori isi dubleaza munca". Geoana ataca si problema clarificarii raportului intre presedinte si prim-ministru, aratand ca "avem doua centre de putere executiva, care sunt in tensiune permanenta prin definitie". PSD incepe de la acest moment o campanie de strangere de semnaturi.

ANUNT PREZIDENTIAL. La jumatatea lui septembrie, presedintele Traian Basescu cere si el Parlament unicameral, de la New York, si avanseaza ideea organizarii unui referendum in vederea schimbarii Constitutiei. In tara, declaratia presedintelui face furori chiar in interiorul coalitiei. PNL si UDMR se pronunta impotriva unicameralismului, PD si PC agreeaza ideea. La intoarcerea din SUA, Basescu merge mai departe si invita partidele la consultari pentru a lua pulsul cu privire la organizarea unui referendum de modificare a Constitutiei in sensul instituirii Parlamentului unicameral.

PELERINAJ. La 22 septembrie, liberalii, in frunte cu Tariceanu, calca pragul Cotrocenilor. Sustin ca sunt pentru introducerea votului uninominal, dar se pronunta impotriva Parlamentului unicameral si vor ramanerea la cel bicameral, care sa fie supus unei reformari, insotita de o reducere drastica a numarului de deputati si senatori. Basescu ii anunta insa ca ar putea organiza un referendum anul acesta, dupa raportul de tara din aprilie, daca nu se va ajunge la un consens pe temele pe care le discuta cu reprezentantii partidelor parlamentare. O saptamana mai tarziu, seful statului se intalneste si cu celelalte partide parlamentare. Toate partidele, cu exceptia UDMR si a minoritatilor, sustin votul uninominal. PC si PD isi declara sprijinul pentru trecerea la Parlamentul unicameral, in timp ce UDMR si PNL vor metinerea bicameralismului, cu diferentierea competentelor celor doua Camere si reducerea numarului de parlamentari.

REFERENDUM. Dupa consultari, presedintele Basescu anunta ca referendumul constitutional va avea loc o data cu alegerea europarlamentarilor. "Daca Raportul de tara din aprilie nu va impune aplicarea clauzei de salvgardare, va insemna ca intrarea in UE va fi in 2007. Asta va insemna ca pana la sfarsitul anului viitor sa fie alegeri pentru europarlamentari. Cu acea ocazie vom chema la urne populatia si pentru referendumul pentru modificarea Constitutiei", declara presedintele.

TERMEN. La o luna, Basescu reia problema referendumului, spunand ca doreste ca "pana in octombrie 2006" sa fie organizat referendumul asupra Constitutiei, care sa prevada crearea Parlamentului unicameral, astfel incat Bucurestiul sa aiba institutiile "adaptate in momentul aderarii la Uniunea Europeana, in ianuarie 2007". "Parlamentul trebuie sa ofere o majoritate clara Guvernului, pentru ca acesta sa fie eficient", declara Basescu intr-un interviu acordat AFP. El spune ca vrea ca acest referendum constitutional sa clarifice si prerogativele sefului statului si respectiv ale primului-ministru.

PRESEDINTE/VS/PREMIER. La intrunirea cu societatea civila din noiembrie, seful statului se pronunta pentru o clarificare a raporturilor dintre presedinte si premier. El declara ca in actuala Constitutie au ramas neclare, dupa modificare, raporturile dintre presedinte si Executiv, precum si cele dintre presedinte si Parlament. Seful statului sustine ca actuala lege fundamentala reflecta si o "negociere" intre institutia prezidentiala si Guvern, iar aceasta "negociere" nu a fost tratata corect "nici in prima Constitutie, nici in urmatoarea".

MANDAT RETINERE. La inceputul acestui an, prezent la sedinta de bilant a Politiei Romane, presedintele Traian Basescu achieseaza la propunerea politistilor, respectiv ca retinerea unei persoane sa fie pentru mai mult de 24 de ore. Seful statului precizeaza ca in tari din Uniunea Europeana termenul de retinere a unei persoane este de pana la 96 de ore. Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului (APADOR-CH) contesta declaratiile facute de seful statului, pe motiv ca prelungirea acestei masuri de la 24 la 72 de ore ar contrazice Constitutia si ar incalca drepturile omului.

TARICEANU - BASESCU. Premierul Calin Popescu Tariceanu anunta si el ca doreste ca printre prevederile Constitutiei sa existe si o delimitare mai clara intre atributiile presedintelui si ale primului-ministru. "Sper ca, in 2006, relatia cu presedintele Traian Basescu sa se incadreze in arhitectura constitutionala", spune Traiceanu, precizand ca "in Constitutie este loc de o delimitare mai clara a acestor atributii, fara indoiala". Tariceanu mai spune ca una dintre problemele fundamentele se refera la paralelismul dintre atributiile celor doua Camere. "De aceea trebuie sa se faca o delimitare clara a atributiilor. PNL sustine bicameralismul, in care fiecare Camera sa aiba un rol clar, fara suprapuneri", explica liderul PNL.

NECLARITATI
"Constitutia actuala reflecta si o negociere intre puterea prezidentiala si Guvern, care n-a fost tratata corect nici in prima constitutie, nici in urmatoarea. Exista neclaritati in raportul dintre presedinte si premier, dintre presedinte si Parlament" - Traian Basescu, presedintele Romaniei

DELIMITARE
"Nu vreau sa fac comentarii pe acest subiect, sa nu se creada ca este o abordare personala. Dar cred ca in Constitutie este loc de o delimitare mai clara a atributiilor presedinte - premier, fara indoiala" - Calin Popescu Tariceanu, prim-ministrul Romaniei

CENTRE DE PUTERE
"Raporturile intre presedinte si prim-ministru trebuie clarificate. Avem doua centre de putere executiva, care sunt in tensiune permanenta prin definitie" - Mircea Geoana, presedintele PSD

DREPTURI PENTRU CETATENII REZIDENTI

Lista celor care sunt nemultumiti de prevederile actualei Constitutii a fost intregita de liderul UDMR, Marko Bela (foto). El a anuntat miercuri ca UDMR va initia, in prima jumatate a anului, modificarea Constitutiei in sensul introducerii prevederilor privind posibilitatea ca si cetatenii straini cu rezidenta in Romania sa poata participa la alegerile pentru Parlamentul European. "Dupa toate semnele, probabil ca va trebui sa modificam Constitutia pentru a putea sa organizam alegeri pentru PE. La aceste alegeri pot participa nu numai cetatenii Romaniei, ci si rezidentii", a sustinut Marko. El a precizat ca in 2003, la ultima revizuire a Constitutiei, au fost introduse prevederile ca, la alegerile locale si judetene, sa poata participa cetateni straini, cu rezidenta in Romania. Aceasta prevedere ar intra in vigoare din momentul integrarii Romaniei.