Sefia Parlamentului - Revocarea, o poveste din ’91

Schimbarea presedintilor celor doua Camere parlamentare inainte de a le expira mandatul nu este un subiect descoperit abia acum de politicieni. El a facut cariera la inceputul anilor ’90, la elaborarea primei Constitutii postrevolutionare.

Cum au avut drept model ultima Constitutie democratica a Romaniei, cea din 1923, membrii Adunarii Constituante din 1991 au incercat sa stabileasca pentru presedintii celor doua Camere parlamentare un regim similar celor din perioada interbelica. Legea fundamentala din 1923 prevedea, la articolul 47, ca la inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe presedinte, vice-presedintii si membrii birourilor, potrivit regulamentelor interioare. Asta insemna ca intreaga conducere a Parlamentului, inclusiv presedintii, era aleasa doar pentru o sesiune, iar votul era repetat de opt ori intr-o legislatura.

SIMILAR. In perioada discutarii proiectului Constitutiei din 1991, multe amendamente au vizat instituirea unui regim similar. "Presedintii celor doua Camere si ceilalti membri ai birourilor se aleg la inceputul fiecarei sesiuni. In cursul aceluiasi mandat ei pot fi realesi", propunea, ca formulare, grupul parlamentar al PNT-cd. "Fiecare Camera, la inceputul legislaturii, isi alege un birou permanent, condus de un presedinte. Presedintii, ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni si pot fi revocati inainte de expirarea mandatului", propunea senatorul FSN Leonard Fintescu. In ambele cazuri, motivatia era ca presedintele trebuie sa aiba acelasi statut ca si ceilalti membri ai BP. Amendamentele au fost respinse de Comisia de redactare a Constitutiei, condusa de Antonie Iorgovan, pe motiv ca institutia revocarii ofera oricand posibilitatea schimbarii membrilor biroului, inclusiv a presedintelui. O alta varianta inaintata atunci de deputatul FSN Ioan Catalin Iamandi prevedea expres: "Presedintele Camerei Deputatilor, presedintele Senatului si membrii birourilor permanente sunt alesi si pot fi revocati inainte de expirarea mandatelor". Si acest amendament a fost respins pe motiv ca problema trebuie "nuantata". Senatorul FSN Leonard Fintescu mai propunea si eliminarea unui alineat prin care se preciza ca birourile permanente se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere, dar comisia il respingea pe motiv ca este imperativa includerea in Constitutie a acestei reguli.

"NUANTARE". Forma finala a Constitutiei din 1991 a fost intr-adevar mai nuantata, dar si mai neclara. "Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului", prevedea articolul 61, lasand sa se inteleaga ca si presedintele unei Camere poate fi revocat in acelasi regim.

In Constitutia din 2003, articolul a ramas neatins, dar aceasta formulare a dat nastere la confuzie. Pe de o parte prevede ca presedintii Camerelor se aleg pe durata mandatului Camerelor, adica patru ani, pe de alta parte prevede ca membrii birourilor permanente, deci inclusiv presedintele, pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.

VARIANTA
"Presedintele Camerei Deputatilor, presedintele Senatului si membrii birourilor permanente sunt alesi si pot fi revocati inainte de expirarea mandatelor" - Ioan Catalin Iamandi deputat FSN