“Şefii de trib” din Parlament pregătesc ritualul de toamnă

Victoriile sau înfrângerile unui partid într-o sesiune parlamentară depind în mare măsură de dimensiunea, disciplina şi vigoarea grupurilor parlamentare. Însă numărul mare de parlamentari se poate transforma, uneori, într-o problemă greu de gestionat în toiul bătăliilor legislative. Stilul şi autoritatea unui lider de grup fac, de cele mai multe ori, diferenţa între agonie şi extaz în plenul celor două camere.

Adevărate triburi politice alcătuite pe criterii ideologice, grupurile din Parlament sunt compuse din zeci sau sute de caractere distincte, fiind conduse de lideri care, cel puţin în teorie, ar trebui să strunească cu mână de fier activitatea parlamentarilor din subordine. Un lider slab poate pierde controlul asupra grupului pe care îl conduce, în vreme ce unul prea autoritar şi contondent poate genera tensiuni în interiorul facţiunii sale. Tot liderii de grup sunt cei care reprezintă portavocea partidului în disputele verbale de la tribuna Parlamentului şi pot influenţa ecuaţia politică prin diverse tertipuri procedurale. Ei trebuie să asigure disciplina şi coerenţa grupului şi tot ei veghează la respectarea poziţiei partidului în faţa legilor controversate.

Permutări continue la PSD

În Camera Deputaţilor, grupul PSD va fi condus în această sesiune de Ioan Munteanu (68 de ani), deputat de Neamţ aflat la a patra legislatură. Acesta a fost trimis în judecată de DNA a doua zi după numirea ca şef al deputaţilor PSD. Acuzaţia? Trafic de influenţă şi spălare de bani. Procurorii anticorupţie susţin că, la sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010, Munteanu i-ar fi cerut unui om de afaceri 5% din valoarea contractelor încheiate între firma acestuia şi o societate comercială cu capital majoritar de stat, deputatul primind o mită 400.000 de euro, în trei tranşe, din care 350.000 euro i-au fost remişi personal. Înainte de Revoluţie, Munteanu a lucrat ca inginer agronom la C.A.P. Războieni, inginer şef la CUASC Păstrăveni, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Secţia agrară a judeţului Neamţ. Grupul deputaţilor PSD numără 151 de membri la început de sesiune. Grupul deputaţilor PSD a avut în prima sesiune alţi doi lideri. Primul „şef de trib” a fost, până la 1 februarie, deputatul Eugen Nicolicea, uns mai târziu într-o altă funcţie cheie: preşedinte al Comisiei Juridice. Juristul de casă al PSD a fost înlocuit ulterior de Marcel Ciolacu, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea. Baronul de Buzău a fost promovat, din iunie, în funcţia de vicepremier fără portofoliu în Guvernul Tudose, fiind înlocuit la rându-i cu Ioan Munteanu. În Senat, primul lider al grupului PSD a fost, până în luna mai, senatorul Şerban Nicolae. Acesta şi-a pierdut funcţia după amendamentele cu dedicaţie pentru corupţi depuse la Legea graţierii, fiind sancţionat de faţadă într-un CEx din primăvară. Tot atunci a fost debarcat şi din fotoliul de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului. La acea vreme, social-democratul a fost înlocuit în fruntea grupului PSD cu senatorul Mihai Fifor, devenit din iunie ministru al Economiei în Guvernul Tudose. Surse politice susţin că Şerban Nicolae va fi reinstalat, din toamnă, ca lider de grup la Senat - ceea ce demonstrează că sancţiunea primită în luna mai a fost mai mult un act de imagine al conducerii. Senatorul PSD a fost promovat în politică de fostul președinte Ion Iliescu, care l-a uns consilier de stat la Departamentul Juridic al Administrației Prezidențiale, în anul 2001. Adversarii PSD l-au etichetat pe Nicolae drept “şoferul lui Cătălin Voicu”, după ce acesta i-a condus maşina fostului senator la ieşirea din închisoare. Avocat de meserie, Nicolae a fost apărătorul lui Cătălin Voicu în procesul care i-a adus fostului senator şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în 2013. Grupul PSD din Senat numără 67 de membri.

Liberalii schimbă garda

Jurnalul Naţional a dezvăluit, recent, că liderii de grup ai PNL din Cameră şi Senat vor fi maziliţi la începutul sesiunii de toamnă. La Camera Deputaţilor, fosta şefă a partidului, Raluca Turcan, îşi va pierde portavocea din cauza tensiunilor pe care le-ar fi stârnit cu stilul său contondent în interiorul grupului. Aici, preşedintele PNL Ludovic Orban are două variante pentru a linişti frustrările liberalilor: deputatul de Alba, Florin Roman sau deputatul de Vâlcea, Cristian Buican. Senatorii liberali ar urma să aibă şi ei un lider nou. Locul lui Mario Oprea, cel care a candidat fără succes în iunie la Primăria Craiovei, este vizat de mai mulţi senatori printre care Alina Gorghiu, Iulian Dumitrescu, Florin Cîţu sau Răducu Filipescu. Surse liberale susţin însă că viceliderul Eugen Țapu Nazare este cel care ar avea susținerea lui Orban. Grupurile PNL numără 69 de deputaţi şi 30 de senatori. Al treilea partid ca mărime din Parlament, USR l-a numit pe deputatul Cristian Seidler (36 de ani) în fruntea grupului din Camera Deputaţilor, condus până la sfârşitul lunii iunie de Nicuşor Dan. Acesta a părăsit partidul din cauza poziţionării pe tema familiei tradiţionale, astfel că USR mai are acum doar 29 de deputaţi. În Senat, grupul USR numără 13 membri şi este condus de senatorul Cristian Ghica (48 de ani).

Noua generaţie a maghiarimii

Maghiarii din UDMR îi au ca lideri pe Attila Korodi (40 de ani) la Camera Deputaţilor şi Cseke Attila-Zoltan (44 de ani) la Senat. Potrivit UDMR, cei doi lideri de grup reprezintă “noua generaţie de politicieni” ai maghiarimii, iar grupurile parlamentare ale Uniunii trebuie să se asigure că maghiarii din Transilvania nu sunt consideraţi “cetăţeni de randul doi ai acestei ţări”. UDMR are 21 de deputaţi şi 9 senatori. Grupurile ALDE sunt conduse de Avram Constantin (63 de ani) în Camera Deputaţilor şi Ionuţ Sibinescu (37 de ani) la Senat. Constantin, fost membru PC, se află la al doilea mandat ca deputat de Bacău, în vreme ce Sibinescu este senator de Mehedinţi aflat la primul mandat. Acesta din urmă a ajuns lider de grup la Senat din luna aprilie, după numirea lui Viorel Ilie în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. ALDE se bazează la început de sesiune pe 14 deputaţi şi 9 senatori, după ce partidul lui Tăriceanu a pierdut în prima sesiune nu mai puţin de 6 deputaţi. În fine, grupurile PMP îi au în frunte pe deputatul Eugen Tomac (36 de ani) şi senatorul Dorin-Valeriu Bădulescu (41 de ani). Tomac este prim-vicepreşedinte al PMP, aflat la al doilea mandat de deputat, iar Bădulescu este senator de Buzău aflat la prima legislatură. Partidul lui Băsescu începe sesiunea cu 16 deputaţi şi 8 senatori, după ce în prima sesiune a pierdut doi deputaţi. În Camera Deputaţilor există şi grupul minorităţilor naţionale. Acesta numără 17 membri şi este condus de deputatul Varujan Pambuccian (58  de ani,Uniunea Armenilor), aflat la al şaselea mandat.

În Camera Deputaţilor, un grup parlamentar se poate constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid/aceleiaşi alianţe politice sau electorale. La Senat, pentru constituirea unui grup parlamentar este nevoie de cel puţin 7 senatori aleşi pe listele aceluiaşi partid/aceleiaşi alianţe politice.