Sentinţa lui Liviu Dragnea, un eşec al procurorilor

Condamnarea fostului lider PSD în dosarul Referendumului nu oferă garanţii suficiente că de acum partidele se vor mai feri să recurgă la fraudă în ziua alegerilor. Practica judiciară arată că pedepsele cu suspendare sunt regula.

Sentinţa primită de Dragnea se înscrie în linia practicii instanţelor care au sancţionat fraudele electorale cu pedepse cu suspendare în cvasitotalitatea cazurilor. În ultimul deceniu sunt doar trei cazuri în care inculpaţii au ajuns la închisoare, dintre care doi preşedinţi de secţie de votare din Mehedinţi la Referendumul din 2012. O altă persoană a făcut patru ani de închisoare pentru vot multiplu la europarlamentarele din 2009, dar asta numai pentru că avea deja o pedeapsă cu suspendare. Din lotul lui Dragnea doar trei persoane au primit închisoare cu suspendare, restul de peste 20 de persoane fiind achitate. Iar vicepremierului nu i s-a putut pune în cârcă organizarea furtului de voturi, ci doar punerea la punct a unei reţele ilegale de strângere a unor informaţii privind prezenţa. Cu alte cuvinte, procurorii au cărat degeaba la Bucureşti autobuze cu babe speriate, adunate de prin toate colţurile ţării să dea cu subsemnatul în faţa procurorilor în dosarele instrumentate pentru fraude la Referendumul din 2012. Chiar dacă sentinţa primită de Liviu Dragnea îi pune în pericol cariera politică, blândeţea ei arată că procurorii nu au reuşit să probeze că pesedistul a fost un „capo di tutti capi” al fraudei.

Anchete mari pentru rezultate mici
Palmaresul Parchetului în ce priveşte fraudele electorale este foarte sărac. La scrutinurile de diverse tipuri din anii 2008 şi 2009 au fost aproape 8.000 de cauze penale. Din acestea, doar 56 s-au concretizat în dosare ajunse în faţa instanţei, cu 56 de condamnări definitive din 66 de persoane acuzate. Majoritatea zdrobitoare a pedepselor a fost cu suspendare sau amenzi penale. La Referendumul din 2012 au fost deschise 528 de dosare penale de către Parchet. În pofida periplului „comandourilor” de procurori prin satele patriei, doar două per-soane au primit închisoare cu executare. Costurile investigaţiilor şi sperietura trasă de ţăranii interogaţi pot fi justificate cu greu de rezultate: fie procurorii nu au reuşit să instrumenteze convingător dosarele, fie proporţiile fraudelor au fost minore. Cert este că sentinţa lui Dragnea îi va pune pe gânduri pe politicieni auspra limitelor pe care le mai pot forţa pe viitor. „Discuţii în interiorul partidelor despre cum se organizează în ziua votului şi cum îşi adună informaţiile vor fi cu siguranţă, iar condamnarea lui Dragnea va avea un impact”, a apreciat directorul Institutului pentru Politici Publice, Violeta Alexandru.