SERIAL - Cît merge masa la uninominal?

Răspunsul oficial la întrebarea din titlu, răspuns impus de Legea privind finanţarea partidelor,  este 50.000 de euro într-un colegiu de deputat şi 71.428 de euro într-un colegiu de senator. În realitate, cheltuielile depăşesc plafoanele, lucru constatat de autorităţile de control financiar la finalul fiecărei campanii electorale de pînă acum.

Răspunsul oficial la întrebarea din titlu, răspuns impus de Legea privind finanţarea partidelor,  este 50.000 de euro într-un colegiu de deputat şi 71.428 de euro într-un colegiu de senator. În realitate, cheltuielile depăşesc plafoanele, lucru constatat de autorităţile de control financiar la finalul fiecărei campanii electorale de pînă acum.

Prima cheltuială la care este obligat un candidat la parlamentare este garanţia în valoare de 25 de milioane de lei vechi, garanţie ce trebuie depusă, conform Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în conturile Autorităţii Electorale Permanente. Sub acest pretext, partidele au început deja să ceară de la aspiranţii la un mandat parlamentar ceva bănuţi. La PNL se cotizează cu 2.500 de euro, la PD-L cu 50 de milioane de lei vechi, spune Elena Udrea, la PSD, chipurile!, după generozitatea fiecăruia. Banii se strîng la centru, se plăteşte gajul la Autoritatea Electorală, care ajunge la peste 11,2 miliarde de lei vechi pentru candidaţii la cele 450 de mandate parlamentare, apoi se plăteşte campania naţională a partidului în presa centrală şi, dacă mai rămîne, se întoarce cîte ceva, ca sprijin, şi pentru cîte un candidat mai sărac. Regula nu e la fel la fiecare partid. Liberalii spun din start că nu dau nimic nici unui candidat. "Fiecare candidat liberal este obligat să-şi finanţeze singur campania", spune secretarul general al PNL, Dan Motreanu. "La nivel central vom strînge, după Congresul de la 27 septembrie, 3 milioane de euro, de la cine vrea să dea: candidaţi, donatori, membri. Din aceşti bani putem să-i ajutăm pe candidaţii care au nevoie. Au venit deja unii să ceară. Surpriza este că au venit la mine «să le dau şi lor ceva» şi oameni care au bani", se plînge trezorierul PSD Aristide Roibu.

80.000 de euro să spună Bregovic că eşti cel mai bun

Indiferent de cît de generos sau de zgîrcit este partidul, candidaţii tot trebuie să suporte singuri cea mai mare parte a cheltuielilor. Care nu sînt deloc mici. Dacă vrei reclamă pe site-urile primelor cinci ziare ca număr de accesări, costă 30.000 de euro pachetul pentru două milioane de accesări, însemnînd că 30.000 de euro ajung pentru patru zile. O lună de campanie = 225.000 de euro. De asemenea, un pachet de apariţii în ştirile electorale ale unei televiziuni este estimat la 300.000 de euro, fără a lua în calcul producţia clipurilor electorale, onorariul firmelor de consultanţă etc. Afişele candidaţilor vor fi întotdeauna o cheltuială relativă. Ofertele firmelor către partide pleacă de la comanda minimă de 100.000 de bucăţi, care costă 4.500 de euro, dar numărul afişelor comandate este mai mereu de ordinul milioanelor.

"Lipitorii" de afişe costă şi ei bani: 500.000 lei vechi pe noapte, de fiecare. "Voluntarii" care stau în corturi costă şi ei cam tot 500.000 lei vechi pe tură. Corturile costă şi ele. Cele din rafie, cumpărate din hipermarket, circa 600.000 lei vechi. Se adaugă: tricouri (20.000 de euro – 10.000 de bucăţi), pixuri (1.400 euro 10.000 bucăţi), brichete (2.000 euro 10.000 de bucăţi), cărţi poştale (7.000 de euro 100.000 bucăţi), flyere (10.000 de euro 100.000 bucăţi), cutii de chibrituri (6.000 de euro 250.000 bucăţi). Apoi şepci, becuri, jocuri video, memory stick-uri, telefoane mobile şi ce au mai dat candidaţii. Apoi maşini inscripţionate, triunghiuri mobile din poliplan etc.

Apoi sondajele de opinie (8 euro pe chestionar, în medie 1.100 de subiecţi, cel puţin patru sondaje doar pe perioada campaniei – 35.200 de euro). În mediul urban, cele mai mari sume se cheltuiesc pe publicitatea out-door, pe reclama în presă şi, eventual, pe concerte. Dacă vrei să spună Goran Bregovic că eşti cel mai bun, moftul ăsta te costă 80.000 de euro. Dacă te mulţumeşti cu Dan Bittman, te-ar costa doar vreo 10.000.

La ţară îţi trebuie găleţi

Cheltuielile sînt însă diferite de la colegiu la colegiu. Campaniile din zona rurală sînt mai ieftine, cele din urban mai scumpe, iar cele din Bucureşti sînt exorbitante. "În Bucureşti îţi trebuie pe puţin 500.000 de euro. Şi nu merită.
Pentru ce? Doar să spui că eşti deputat de Bucureşti şi să cîştigi 1.000 şi ceva de euro pe lună? Eu mă duc la ţară, şi la Lehliu nu dau nimic să închiriez căminul cultural, ca să fac o adunare. Banii se vor duce pe brichete, găleţi, saci şi ce se mai dă la ţară. Mă încadrez în 50.000 de euro", ne-a declarat un candidat la deputăţie care a vrut să-şi păstreze în anonimat calculul electoral.

Bursa azi

Silviu Prigoană:"Mă ajută soacră-mea"
Are o avere estimată la 80 de milioane de dolari, 68 de companii şi 180 de asociaţi. Candidează din partea PD-L într-un colegiu din Sectorul 3 al Capitalei, unde primar este "prietenul" Liviu Negoiţă, şi spune că n-are nevoie de bani în campanie. "50.000 de euro? E muuuulltt! Ce să fac cu ei? Mă duc la bodegă, dacă mă lasă, şi-i dau ospătarului. Serios, acum, nu-mi trebuie bani decît de benzină, să mă duc din poartă-n poartă. Nu-i dau din buzunar, mă sponsorizează soacră-mea!", ne-a declarat Prigoană. Firma de salubritate a lui Silviu Prigoană, Rosal, are şi contract de curăţenie în sectorul în care candidează.

Adriana Săftoiu: "Din uşă în uşă"
Fostul consilier prezidenţial candidează într-un colegiu preponderent rural şi avînd circa 147.000 de votanţi. 50.000 de euro i se par suficienţi pentru cine vrea să facă o campanie decentă. "Dar cine vrea în România să facă o campanie decentă?" "În colegiul în care candidez, mi se pare mai eficient să faci campanie din uşă în uşă. Sigur că nu poţi elimina din start nici afişajul, nici machetele de presă, nici materialele de campanie. Dar nu pot să vă spun acum în ce măsură le voi folosi" Declaraţia de avere dată la plecarea din funcţia de consilier prezidenţial nu menţiona existenţa vreunui cont bancar, ci doar un credit de 116.000 euro.

Ion Rădoi, tentat de banii de la centru
Senatorul PSD Ion Rădoi va candida în colegiul ce cuprinde municipiul Giurgiu, dar susţine că nu şi-a calculat încă bugetul. Se gîndeşte să meargă pe afişaj, pe apariţii în media, nu şi pe consultanţă, pentru că "avem experienţă", şi se va apuca de strîns banii după Congresul PSD de la 27 septembrie. "În limita legii, dacă este cazul, o să apelez la banii partidului", spune Rădoi, senatorul care cîştigă 5.200 de euro pe lună din închirierea unei case la Sinaia, peste 5.000 de euro pe an din activităţi lucrative şi comerciale împreună cu familia (exploatare ferme pentru animale) şi un salariu anual de 70.000 lei, plus indemnizaţia de sindicat.

Bogdan Olteanu: "O să trimit scrisori"
"Dacă nu faci campanie out-door, dacă nu vrei publicitate în presă şi dacă nu dai concerte, lucruri care oricum nu aduc prea multe voturi, cred că te poţi încadra în 50.000 de euro chiar şi în Capitală. O să merg din uşă în uşă şi o să trimit cîteva valuri de scrisori. Valul de mailing costă 120 de milioane de lei vechi pentru colegiul meu", spune Bogdan Olteanu. În declaraţia de avere a preşedintelui Camerei Deputaţilor figurează trei conturi: unul de 10.000 de lei, altul de 10.449 de euro şi încă unul de 57.768 de lei. Venitul lui Bogdan Olteanu este indemnizaţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, adică 73.902 lei pentru tot anul trecut.