Servicii sub umbrela

O retrospectiva asupra activitatii serviciilor de informatii in anul 2005 arata ca una din deciziile care a starnit cele mai multe reactii pro si contra printre politicieni a fost infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii (CNI).

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii decidea la 18 noiembrie infiintarea CNI, o structura de analiza a informatiilor, subordonata CSAT si alcatuita din reprezentanti ai SRI, SIE, Directia Generala de Informatii a Apararii si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor. Cel care conduce Oficiul pentru informatii integrate, gestionand practic activitatea de zi cu zi a CNI, inclusiv rapoartele cu informatiile care ajung pe masa presedintelui, este Daniel Moldoveanu. Decizia CSAT a starnit reactii pro si contra in mediul politic, nefiind criticate utilitatea si oportunitatea infiintarii CNI, ci ca aceasta ar fi un superserviciu secret la indemana presedintelui Basescu. Ceea ce i-a determinat si pe seful statului, si pe premierul Tariceanu sa iasa pe rand si sa explice ca este vorba de o structura care se ocupa de prelucrarea si analiza informatiilor care privesc securitatea nationala, si nu de un organism de control al serviciilor secrete.

SCHIMBARI. Desi la inceputul mandatului, presedintele Traian Basescu anunta ca dintre sefii de servicii doar unul va ramane in functie, el a revenit ulterior, spunand ca "la unele servicii vor fi schimbari, la altele nu". Astfel, in iulie, Traian Basescu l-a numit in functia de prim-adjunct al directorului SRI pe lt. col. Florian Coldea, iar pe col. George-Viorel Voinescu adjunct al directorului SRI. Totodata, la SIE au fost trecuti in rezerva, la cerere, generalii Marcel Alexandru, Niculaie Goia, Dan Chiriac si Constantin Rotaru, iar generalii Vasile Sarca si Silviu Predoiu au fost numiti directori adjuncti ai acestui serviciu. De asemenea, seful Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Tudor Tanase, a fost trecut in rezerva, in locul sau fiind numit generalul Marcel Opris. La SPP, directorul Gabriel Naghi a fost inlocuit cu generalul Lucian Pahontu, iar adjunctul sau, Iulian Crainiceanu, cu colonelul Ioan Gabriel Cretu.

ZIARISTII RAPITI. Cu siguranta, momentul care a adus in prim-plan serviciile secrete a fost rapirea in Irak a ziaristilor romani Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian. Colaborarea serviciilor romanesti cu cele ale Coalitiei din Irak si chiar cu cele irakiene, precum si stransele relatii cu serviciile unor state arabe din zona au contribuit la rezolvarea acestei crize. De altfel, dupa ce ziaristii au fost eliberati si readusi in tara, Basescu a tinut sa multumeasca serviciilor romanesti.

TERORISTI. Un caz rezolvat de SRI anul acesta a fost anihilarea unui grup radical islamic format din cinci membri Al-Qaeda. Teroristii isi recrutau la Iasi si Bucuresti noi adepti, urmarind atragerea in sfera de influenta a altor cetateni straini de religie musulmana. Timp de doi ani, membrii grupului au indemnat la ura si proslaveau atentatele din Afganistan, Irak, Cecenia si Bosnia. Teroristii au fost expulzati si declarati indezirabili in Romania, pe o perioada de 15 ani.

ARHIVELE SECURITATII. Pe de alta parte, SRI a predat, in acest an, arhiva fostei Securitati catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), fiind vorba de peste 1,3 milioane de dosare cu 1,6 milioane de volume (12 km liniari), documente care nu privesc siguranta nationala. Cu toate acestea, unii membri ai Colegiului CNSAS si-au exprimat nemultumirea pentru modul in care au fost predate aceste documente.

INCHISORILE CIA. Un alt subiect intens mediatizat legat de zona serviciilor secrete a fost suspiciunea ca in Romania si in alte state din regiune au existat centre de detentie ale CIA, in care au fost torturati teroristii capturati de fortele americane in Irak. Autoritatile romane, dar si SRI si SIE, au negat prezenta centrelor CIA. Saptamana trecuta, Senatul a decis constituirea unei comisii parlamentare care sa investigheze veridicitatea afirmatiilor privind existenta unor astfel de centre in Romania.

APRECIERE
"Unii vor fi schimbati, altii nu. Decizia este de a tine serviciile de informatii in afara influentelor politice. N-as spune ca a existat o interventie in jocurile politice a celor trei mari servicii - SRI, SIE si STS. Au stat deoparte, spre cinstea lor, pentru ca au avut comportament de servicii neimplicate"
Traian Basescu, presedintele Romaniei

LA RAPORT

Directorul SRI, Radu Timofte, declara martea trecuta ca in 2005 acest serviciu a transmis peste 1.000 de informari la nivelul presedintelui si peste 1.800 la nivelul primului-ministru. Declaratia lui Timofte a fost facuta in contextul prezentarii, in Parlament, a Rapoartelor de activitate ale SRI pe 2002, 2003 si 2004. "Aceste informari semnaleaza fapte de coruptie sau actiuni ale grupurilor de interese. Nu este vorba numai de cele 22 la care se facea referire la un moment dat, e vorba de multe altele", a precizat Timofte. Totodata, directorul SRI a spus ca toate structurile cu atributii in domeniul securitatii nationale au nevoie de reglementari legislative. El a aratat ca actele normative in vigoare nu corespund nici nevoilor reale ale SRI, nici amenintarilor actuale. Radu Timofte a aratat ca este partial multumit de valorificarea informatiilor de beneficiarii de informatii si a apreciat ca fiind foarte buna conlucrarea cu celelalte structuri de informatii. El a vorbit si despre succesele SRI in combaterea terorismului, dand exemplul jurnalistilor luati ostatici in Irak, in martie 2005.