Singuri in PSD

Aproape toată conducerea de azi a PSD este formată din oameni promovaţi şi creaţi de Adrian Năstase. Acum, cănd li se cere solidarizare cu fostul lor şef, nici unul nu zice nimic. Tăcerea este aplicată şi in cazul lui Ion Iliescu.

Geoană, Diaconescu, Corlăţean, Ponta, Rus, Dăncu. Aproape toată conducerea de azi a PSD este formată din oameni promovaţi şi creaţi de Adrian Năstase. Acum, cănd li se cere solidarizare cu fostul lor şef, nici unul nu zice nimic. Tăcerea este aplicată şi in cazul lui Ion Iliescu.


Solidarizarea cu "victimele" justiţiei nu mai este ce-a fost odată in PSD. Doar două voci s-au făcut auzite, in ultima vreme, in sprijinul celor doi foşti preşedinţi ai partidului puşi sub urmărire penală: o organizaţie de sector şi o filială. Sămbăta trecută, Organizaţia PSD Dămboviţa adopta o rezoluţie de solidarizare cu Adrian Năstase şi cu Ion Iliescu ("victime ale unor inscenări judiciare cu caracter de represalii politice"), in care solicita organizarea de mitinguri şi a altor forme de protest, precum şi pichetarea Palatului Cotroceni, a sediilor Parchetului General, DNA, Delegaţiei Uniunii Europene şi a unor ambasade la Bucureşti. Luni, Organizaţia 44 a PSD Bucureşti, "ingrijorată" că Ion Iliescu "a fost lăsat singur in ultimul timp", trimitea o scrisoare deschisă conducerii partidului in care ii cerea să işi exprime public susţinerea necondiţionată pentru senator.


NO COMMENT. In cele căteva zile scurse de atunci, conducerea centrală nu a reacţionat in nici un fel. Mircea Geoană este plecat in China, iar ceilalţi lideri nu au scos un cuvănt. Singurul care s-a pronunţat din tot Biroul Permanent Naţional este vicepreşedintele Ion Stan, ca şef al filialei Dămboviţa. Stan este un mai vechi apropiat al lui Năstase, aşa cum au fost odată mai toţi membrii actualei conduceri a partidului. O incursiune in anii 2000-2004, perioadă in care Năstase a fost premier şi şef al PSD, arată cum liderii pesedişti de azi au crescut politic, cum unii au fost promovaţi şi propulsaţi in funcţii de conducere, iar alţii au fost făcuţi miniştri.


ŞEFII. Preşedintele partidului, Mircea Geoană, a devenit pesedist după o carieră in diplomaţie, incheiată cu 4 ani ca ambasador la Washington. In 2000, el a fost cooptat de Adrian Năstase in echipa de la Palatul Victoria şi numit ministru de Externe. Devine membru PSD in 2001 şi promovează rapid la vărful partidului, fiind ales vicepreşedinte, poziţie pe care o deţine pănă in aprilie 2005. Numărul doi in partid, secretarul general Titus Corlăţean, a fost perceput ca unul dintre tinerii cei mai fideli ai lui Năstase. Diplomat in MAE pănă in 2001, Corlăţean este desemnat pentru doi ani, consilier personal al primului-ministru pe probleme de politică externă, iar din 2003 şi pănă in 2004 ocupă funcţia de secretar de stat pentru Romănii de Pretutindeni. In paralel, pe linie de partid, avansează de la postul de secretar internaţional al TSD la cel de secretar executiv al PSD pentru relaţii internaţionale bilaterale, pentru ca din 2004 să fie numit purtător de cuvănt al PSD şi ales membru al Biroului Coordonator al PSD.


VICE. Victor Ponta, alintat micul Titulescu, este cunoscut ca produsul politic al lui Năstase. Este adus in Guvern in 2001 şi pănă in 2004 deţine funcţia de secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului. Pe final de mandat, din martie 2004 este numit ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar. La partid primeşte in 2002 postul de preşedinte al TSD şi este cooptat in forurile de conducere ale partidului (Biroul Executiv Central şi Consiliul Naţional). Cristian Diaconescu, renumit şi el pentru trecutul pro-Năstase, face cunoştinţă cu guvernarea pesedistă in 2000, cănd este numit secretar de stat in MAE. Primeşte carnet de membru de partid in 2001, iar in martie 2004 este recompensat cu postul de ministru al Justiţiei, in locul Rodicăi Stănoiu.


GRUPUL DE LA CLUJ. Au fost oamenii lui Năstase, aduşi la Bucureşti şi promovaţi in posturi de miniştri. Ioan Rus este alesul pentru şefia Ministerului de Interne şi, ulterior, pentru postul de vice-premier. Ocupă funcţia pănă in mai 2004, cănd se angajează in cursa pentru primăria Clujului. In partid urcă pe scara ierarhică, in octombrie 2002 fiind desemnat vicepreşedinte al PSD. Al doilea clujean, Vasile Dăncu, şef la Metro Media Transilvania, este adus de Năstase in Guvern pe postul de ministru al Informaţiilor Publice. Schimbă funcţia in 2003, o dată cu numirea ca preşedinte al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale. Timişoreanul Ilie Sărbu este descoperit şi el in 2001 de Năstase şi instalat la Guvern pe scaunul de ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.


FOŞTII MINIŞTRI. Vicepreşedinţii de azi ai PSD numără printre ei şi miniştrii din Cabinetul Năstase, o parte dintre ei catalogaţi o vreme drept apropiaţi ai fostului premier. De pildă, Dan Nica, care a fost pe toată perioada guvernării pesediste ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Apoi, Marian Sărbu, care a condus in 2000-2003 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, fiind numit ulterior, pănă la incheierea mandatului, ministru delegat pentru Relaţia cu Partenerii Sociali. Tot din Cabinetul Năstase au făcut parte şi Ecaterina Andronescu (ministru al Educaţiei şi Cercetării), precum şi Rovana Plumb, preşedintele actual al Organizaţiei pentru Femei, recunoscută ca un susţinător al lui Năstase (secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului).


FINALUL. Ruptura dintre toţi aceştia şi fostul premier s-a produs după 2005, o dată cu instalarea lui Geoană la şefia PSD şi alegerea lui Năstase ca secundul acestuia, pe postul de preşedinte executiv. Sfărşitul "prieteniei" a inceput cu războiul de autoritate in partid şi a culminat cu scandalul Mătuşa Tamara. Rezultatul a fost decapitarea. In urma unui vot secret, la Hotel Confort, in martie 2006, Năstase a fost debarcat din funcţiile de conducere. Fostul premier a recunoscut că a fost trădat, dar nu s-a avăntat in nominalizări. A pomenit doar recent numele lui Ilie Sirbu la capitolul "dezamăgiri".


RELAŢIA CU GEOANĂ
"Este o relaţie rece, aproape inexistentă. (…) De ce anume? Bănuiesc că Mircea Geoană, după ce a devenit preşedinte, a considerat că reforma in partid poate să fie asociată şi cu unele categorii de interese, care să ducă la izolarea unora dintre foştii lideri ai partidului şi că lucrul ăsta ii foloseşte şi personal şi, eventual, ii foloseşte şi partidului. Nu ştiu cui i-a folosit chestiunea asta pentru că in orice caz, partidul, de la 37% a scăzut la 17%-20%, nu ştiu căt are acum. O să vedem in sondaje"
Adrian Năstase , deputat PSD

Decizie aşteptată

In lipsa unei reacţii oficiale a liderilor PSD, l-am intrebat pe purtătorul de cuvănt al partidului, Cristian Diaconescu (foto), despre posibilitatea discutării solicitării Organizaţiei 44 şi a rezoluţiei filialei Dămboviţa la nivelul conducerii centrale. Diaconescu ne-a răspuns că, fiind un semnal al organizaţiilor, acestea vor fi dezbătute la reuniunea Comitetului Executiv Naţional de săptămănă viitoare, aşteptăndu-se ca şefii celor două organizaţii să-şi prezinte punctul de vedere in acest sens. Intrebat dacă este firească o solidarizare a conducerii centrale cu Adrian Năstase şi cu Ion Iliescu, aşa cum cer cele două organizaţii, liderul PSD a arătat că trebuie văzut exact ce vor acestea, subliniind că "una este să ai incredere in colegi, alta este să interferezi cu sistemul judiciar".