Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liberalii au stabilit reguli draconice pentru desemnarea candidaţilor la alegerile din 2016. În faţa reacţiei liberalilor din linia a doua şi a treia, liderii au început deja să dea înapoi. De altfel, atât foştii pedelişti, cât şi vechii liberali au un istoric în a relaxa criteriile stabilite anterior pentru candidaţi.
Criteriile stabilite iniţial, sub forma unui decalog, impuneau o serie de condiţii greu de îndeplinit pentru mulţi dintre liberali: să nu fi fost colaboratori ai Securităţii sau să fi avut funcţii plătite în PCR, să nu fi colindat prin mai mult de două partide, cu excepţia fuziunilor, să nu fi angajat rude în funcţii în instituţiile publice pe care le-au condus, să nu aibă afaceri sau contracte cu instituţia pen-tru care candidează, să nu aibă nereguli constatate oficial în declaraţiile de avere şi interese, să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese, să nu aibă la activ declaraţii sau atittudini rasiste, şovine, xenofobe sau discriminatorii constatate oficial, să nu aibă datorii la bugetul local mai vechi de un an, să nu fi fost dovediţi ca plagiatori. Prima concesie s-a făcut luni, în cadrul comisiei de pregătire a fuziunii PNL-PDL, organism ce dirijează de facto treburile curente ale liberalilor. Astfel, cei urmăriţi penal pentru fapte de corupţie nu vor mai avea direct interdicţie de a candida decât dacă sunt acuzaţi de lu-are de mită. În schimb, cei cu trafic de influenţă sau abuz în serviciu nu vor mai putea să candideze decât dacă sunt trimişi în judecată. Cu alte cuvinte, dacă nu furi pentru tine, dar o faci pen-tru alţii, inclusiv pentru partid, poţi să speri la un mandat de primar sau deputat. Pasul înapoi făcut de PNL nu surprinde în condiţiile în care atât vechiul PNL, cât şi PDL au un trecut lung în a renunţa la condiţiile de integritate pe care le stabileau în primă instanţă.
Aplicare inegală a regulilor
În 2004, Traian Băsescu şi Theodor Stolojan au dat curs cerinţelor societăţii civile de a elimina de pe listele Alianţei D.A. o serie de candidaţi cu probleme de integritate, dând o lovitură de imagine la nivelul electoratului şi eliminând totodată o serie de lideri locali ai PD şi PNL ce nu erau tocmai pe placul şefilor de la Bucureşti. Cei doi au refuzat totuşi să scoată de pe listă nouă persoane printre care Relu Fenechiu, condamnat ulterior în Dosarul Transformatorul, Valentin Iliescu, ce era la al treilea partid şi va deveni ulterior secretar de stat, şi Paul Păcuraru, a cărui carieră politică a fost ruinată de-abia de o partidă de sex virtual devenită publică. Ulterior, problema integrităţii s-a pus cu mai multă acuitate în PDL, dar fără shimbări fundamentale, în timp ce liberalii nu prea şi-au mai bătut capul cu ea în perioada în care au fost conduşi de Tăriceanu şi Antonescu, invocând o prevedere foarte ambiguă din statut: „Membrii PNL care în decursul timpului au suferit condamnări penale infamante, au desfăşurat activităţi economice veroase dovedite prin sentinţe judecătoreşti sau au colaborat cu fosta Securitate ca poliţie politică, nu vor putea accede în funcţii de conducere în structurile partidului”.
S-au făcut de râs în 2012
Înaintea parlamentarelor din 2012, Monica Macovei a primit misiunea de la şeful PDL să pună pe picioare o comisie de etică ce urma să trieze candidaţii cu probleme. Comisia a dat aviz negativ în cazul a 36 de potenţiali candidaţi, Macovei încercând să blocheze şi candidaturile unor lideri importanţi precum Elena Udrea sau Roberta Anastase, fără a fi însă sprijinită de restul comisiei. Ulterior, dintre cei 36, 23 au fost totuşi validaţi de către conducerea PDL pentru a candida, în pofida protestelor membrilor comisiei. Finalmente, trierea candidaţilor a trebuit făcută de electorat, ponderea parlamentară a PDL reducându-se apreciabil după scrutinul din decembrie.
Nu procurorul hotărăşte cine este vinovat pentru că el este avocatul statului, judecătorul, când dă cu ciocanul în masă, spune cine-i vinovat. Ori respectăm această regulă pe care o dorim a fiecărui cetăţean român, ori, dacă vrem să facem declaraţii populiste doar de dragul de a fi în joc, putem să le facem.
Vasile Blaga, martie 2011
Monica Macovei, îm- preună cu Cristian Preda, Sever Voinescu şi Traian Ungureanu, a încercat încă din 2011 să convingă liderii PDL să accepte criterii mai severe privind păstrarea în partid a celor cu probleme penale, însă propunerile au fost respinse categoric în martie 2011, într-o şedinţă în care „reformiştii” au primit şi un perdaf pentru îndrăzneală, inclusiv de la Ioan Oltean, recent pus sub acuzare de către DNA pentru o şpa-gă ce ar fi primit-o într-o biserică. Doar cei patru au votat pentru propuneri.
Vasile Blaga susţine acum criterii de integritate dure, după ce s-a opus acestora în 2011, iar în 2012 le-a aplicat în funcţie de persoanele vizate.
