După ce şi-au aprobat pe ascuns mărirea propriilor pensii, parlamentarii au vrut să dea dovadă de solidaritate şi au decis şi mărirea pensiilor funcţionari parlamentari.
După ce şi-au aprobat pe ascuns mărirea propriilor pensii, parlamentarii au vrut să dea dovadă de solidaritate şi au decis şi mărirea pensiilor funcţionari parlamentari.
Dacă în cazul lor aleşii şi-au mărit pensiile printr-o hotărâre a Birourilor Permanente, pentru a nu mai putea fi apoi modificată, în cazul funcţionarilor parlamentari s-a ales ca modificarea să se facă printr-o propunere legislativă, care a intrat în dezbaterea Parlamentului. Iniţiativa legislativă a fost semnată de deputatul liberal Relu Fenechiu, şi s-a aflat ieri pe ordinea de zi a Senatului pentru votul final. Deşi a picat, în urma unei contestaţii, votul va fi reluat marţi dimineaţă.
Măriri ascunse
Concret, propunerea legislativă a deputatului liberal prevede modificarea modului în care se calculează pensia funcţionarilor parlamentari. În prezent, conform art 72 alineatul 5 din Statutul funcţionarului parlamentar, aflat în vigoare, pensia acestora se calculează şi se actualizează în raport cu salariul brut al unui funcţionar parlamentar aflat în activitate. Motivând că ultimele reglementări legislative au redefinit modul de calcul a pensiei, în sensul că din acest salariu brut s-au scos anumite sporuri, şi deci cuantumul pensiei a scăzut, deputatul liberal a propus un nou mod de calcul : pensiile se vor actualiza prin mărirea cu acelaşi procent cu care se măreşte şi salariul de bază al funcţionarului parlamentar aflat în activitate. Având în vedere că pensia unui funcţionar parlamentar reprezintă, ca şi în cazul parlamentarilor şi magistraţilor, 80% din salariul brut realizat în ultima lună de activitate înaintea pensionării, dacă acel procent de mărire se va aplica direct la pensia aflată în plată, cunatumul acestei a va fi mai mare decât dacă ea s-ar calcula ca fiind 80% dintr-un salariu mărit cu acelaşi procent. Pentru simplul fapt că din respectivul salariu mărit se mai reţin şi taxe şi impozite.
Proiectul de lege mai include câteva modificări şi în ceea ce-i priveşte pe secretarii generali şi adjuncţi ai Parlamentului, cărora li se oferă "tratament” de parlamentar în privinţa cazării la hotel dacă acesta nu are domiciliul în Bucureşti (dacă refuză cazarea la hotel primeşte 70% din tariful unei zile de cazare la hotel) şi li se decontează pe lună 4 drumuri dus-întors în localitatea de domiciliu cu orice mijloc de transport.
Măsuri de precauţie
Pentru ca nu cumva vreun parlamentar să se împotrivească adoptării acestei iniţative, liberalul Fenechiu a introdus şi măsuri de siguranţă. El a inclus în acest proiect de lege încă o prevedere, privind înfiinţarea funcţiei de reprezentant permanent al Senatului pe lângă Parlamentul European. În condiţiile în care Parlamentul a adoptat deja o lege de înfiinţare a acestei funcţii pentru Camera Deputaţilor, este clar că Senatul nu ar putea vota împotriva acestui proiect legislativ. Acest lucru a fost de altfel punctat într-o primă discutare în plenul Senatului a acestui proiect de lege de către senatorul PRM Verginia Vedinaş, care a susţinut că s-ar fi cuvenit ca înfiinţarea acelei funcţii să nu fie amestecată cu completări la Statutul funcţionarului parlamentar pentru ca astfel parlamentarii să fie forţaţi să voteze. Guvernul a avizat favorabil acest proiect de lege, ca de altfel şi comisia sesizată în fond. Camera decizională va fi Camera Deputaţilor.
Citește pe Antena3.ro