Talpeş şi valiza prinsă c-un fir roşu

Jurnalul Naţional şi-a propus să mediatizeze un candidat la alegerile parlamentare din noiembrie, şi l-a ales pe democrat-liberalul Ioan Talpeş. Acesta se va bate pentru un post de senator în Colegiul 7 din Bucureşti. Ca urmare, vom publica în fiecare zi fragmente din viaţa şi opera candidatului Talpeş.

S-a născut la 24 august 1944 în localitatea Topleţ din Caraş-Severin. A absolvit în 1970 Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, iar în 1980 Şcoala de ofiţeri activi “Nicolae Bălcescu” din Sibiu. În 1980 şi-a luat doctoratul în istorie, ca ofiţer MApN, la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară din Bucureşti. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Talpeş a fost acuzat ulterior, în presă, că ar fi fost “unul dintre istoricii de casă ai generalului Ilie Ceauşescu”. Este căsătorit cu Zoe Talpeş şi are un copil, Ioan Codru.

În iulie 1990, devine pentru doi ani consilier al preşedintelui României, Ion Iliescu. În aprilie 1992, Ioan Talpeş îl înlocuieşte pe Mihai Caraman la conducerea Serviciului de Informaţii Externe (SIE), funcţie pe care o părăseşte prin demisie în iulie 1997. În perioada noiembrie 1997-decembrie 1998, Talpeş sare în barca CDR şi a lui Emil Constantinescu, fiind numit ambasador al României la Sofia. În ianuarie 1999, revine alături de preşedintele PDSR, Ion Iliescu, şi ocupă  funcţia de consilier personal al acestuia până în decembrie 2000. După câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2000 de către Iliescu, Ioan Talpeş ajunge din nou consilier prezidenţial, precum şi şef al Departamentului Securităţii Naţionale şi Administraţiei Prezidenţiale. Din martie 2004, Talpeş a fost cooptat în Guvernul Adrian Năstase, fiind numit în funcţia de ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile Apărării Naţionale, Integrării Europene şi Justiţiei. După alegerile parlamentare din 2004, Talpeş a devenit senator de Caraş-Severin pe listele PSD.

FUGUŢA LA COTROCENI
Talpeş a demisionat din PSD în mai 2005 şi a devenit senator independent. După demisia din PSD, Talpeş a fost primit de preşedintele Băsescu la Cotroceni pe 23 mai, la o zi după anunţul privind eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak. Cum existau informaţii neoficiale că a mers la Cotroceni cu o valiză, Talpeş a fost întrebat ce a căutat acolo. Fostul şef al SIE a spus că s-a dus să-şi anunţe demisia din PSD şi să-l asigure pe preşedintele Băsescu că “se poate baza pe el în ceea ce priveşte susţinerea acţiunilor statului care vor genera democraţie şi integrare europeană”. Demisia lui Talpeş din PSD a coincis cu declanşarea unui control în partid pentru depistarea protectorilor sirianului Omar Hayssam, membru PSD, arestat pentru orchestrarea răpirii jurnaliştilor. De asemenea, la trei zile după această vizită, liberalul Dinu Patriciu a fost reţinut la Parchet. Ulterior, într-o conferinţă de presă, preşedintele Rompetrol a prezentat documentul în baza căruia a fost reţinut, semnat de Paul Sîrbu, consilier la Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, şi avizat de Talpeş. Patriciu a acuzat totodată că documentul este “un material calomnios”, “o minciună de la un capăt la altul, menţionând că elaborarea unui astfel de act nu este în atribuţiile Administraţiei Prezidenţiale.

SCANDALUL BILEŢELUL
Anul trecut, în ianuarie, în calitate de  preşedinte al Uniunii Populare Social Creştine, Talpeş a depus personal la Parchetul instanţei supreme o sesizare în care cerea începerea cercetărilor în cazul premierului Tăriceanu din cauza unui bileţel trimis preşedintelui Băsescu, prin care acesta îi solicita şefului statului o intervenţie în cazul SC Rompetrol SA. Sesizarea venea după ce Elena Udrea, fostă şefă a Cancelariei prezidenţiale, declara la Antena 3 că Tăriceanu i-a transmis lui Traian Băsescu “un bileţel” prin care îl ruga să intervină la Parchetul General în favoarea liberalului Dinu Patriciu, anchetat în dosarul Rompetrol. “Îmi amintesc, când lucram la Cotroceni, am primit o scrisoare de la dl Tăriceanu, în care îi cerea dlui preşedinte, Traian Băsescu, în scris – era un carneţel, ceva cu antet, nu îmi aduc aminte foarte bine – să intervină la Parchetul General pentru dl Patriciu şi anexa în spatele acelei hârtii date despre proces şi firma Rompetrol”, declara Elena Udrea. Ea a adăugat că documentul nu era oficial, era scris de mână, era semnat Călin Popescu Tăriceanu, avea antetul primului-ministru şi cuprindea “o rugăminte de a interveni”. Demersul lui Talpeş s-a încheiat cu neînceperea urmăririi penale, atât în cazul lui Tăriceanu, cât şi al Elenei Udrea, care a dezvăluit informaţia.

 

Negocieri cu Moscova

În 2000, o publicaţie moscovită a susţinut că România şi Rusia au purtat negocieri între 1993 şi 1995, când Ion Iliescu (foto) era preşedinte, pentru instalarea unui “fir roşu” între Bucureşti şi Moscova. În perioada negocierilor, deşi  era şef la SIE, Talpeş nu a sărit în apărarea lui Ion Iliescu. La doi ani după scandal, în 2002, Talpeş s-a declarat decis să redeschidă cazul, spunând că a fost “unul dintre cele mai murdare jocuri politice” îndreptate împotriva lui Ion Iliescu. Aflat atunci de partea acestuia, Talpeş mai declara că “firul roşu” Bucureşti – Moscova a fost menţinut şi de Emil Constantinescu, până în anul 2000.