Tăriceanu: "Ar trebui să ne gândim la necesitatea ridicării imunităţii prezidenţiale"

Deputatul PNL Călin Popescu-Tăriceanu, liderul grupului parlamentar liberal de la Camera Deputaţilor, consideră că, în contextul reformării clasei politice, ar trebui pusă şi problema introducerii posibilităţii de ridicare a imunităţii preşedintelui României, având în vedere că, în prezent, şeful statului reprezintă, din acest punct de vedere, un caz singular.

"Ar trebui să ne gândim la necesitatea ridicării imunităţii prezidenţiale, care face un caz singular din Instituţia Prezidenţială în rândul instituţiilor publice din România", a declarat, astăzi, de la tribuna Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu.

În opinia sa, reformarea clasei politice, despre care a vorbit premierul Emil Boc în discursul său din Parlament, nu trebuie să însemne racolarea de către Partidul Democrat-Liberal a parlamentarilor de la alte formaţiuni politice.

"Stau şi mă întreb dacă în accepţiunea dumneavoastră reforma clasei politice înseamnă trecerea şi racolarea parlamentarilor de la alte partide de către PD-L şi crearea partidului prezidenţial. Acesta este modelul pe care îl vedem până acum şi din partea PNL aveţi un 'nu' categoric acestui model de reformă a clasei politice. Cred că aveţi obligaţia să vă gândiţi la o reformă serioasă a instituţiilor", i-a transmis Tăriceanu primului-ministru.

Deputatul PNL s-a pronunţat, de asemenea, pentru reformarea Parlamentului, astfel încât Legislativul să devină o instituţie eficientă şi credibilă.

"Reformarea republicii şi a instituţiilor ar însemna, în primul rând, un Parlament mai eficient şi mai credibil, o adevărată tribună de dezbatere politică publică, în care primul-ministru să vină cel puţin o dată pe săptămână să îşi prezinte principalele acţiuni şi direcţii pe care le-a urmat Guvernul, să răspundă întrebărilor Opoziţiei, mult mai incomode decât cele ale moderatorilor de la televiziunile prietene la care am observat că vă duceţi în mod frecvent în ultima perioadă", i-a spus Tăriceanu lui Emil Boc.

El a propus un program pe care, în viziunea sa, Parlamentul ar trebui să îl aibă pentru a-şi eficientiza activitatea. Astfel, Tăriceanu a propus ca jumătate din timpul alocat dezbaterilor să fie folosit pentru proiectele de lege înaintate de Guvern, un sfert din timpul dezbaterilor să fie alocat iniţiativelor parlamentarilor şi ultimul sfert să fie dedicat funcţiei de control şi evaluare a politicilor publice. De asemenea, deputatul PNL a cerut ca Opoziţiei să îi fie acordată o zi specială, relatează Agerpres.

"Domnule prim-ministru, un Parlament diminuat la 300 de parlamentari nu înseamnă modernizarea instituţiilor statului. Un Parlament mai puţin reprezentativ, un Parlament mai slab nu înseamnă o republică mai puternică şi mai democratică, ci din contră. Vă rog foarte mult lăsaţi populismele acestea deoparte. Veniţi cu propuneri care sunt de o gravitate fără seamă şi care pe dvs., ca pretins specialist în chestiuni constituţionale, ar trebui să vă sensibilizeze şi să vă cutremure în acelaşi timp", a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.

El a explicat că modernizarea statului înseamnă stabilirea rolurilor pe care să le joace Guvernul, premierul, preşedintele în cadrul puterii executive. Tăriceanu a mai propus ca numirile făcute de şeful statului să fie realizate şi pe baza unui aviz din partea Parlamentului.

"Vă propun să reflectaţi în mod serios ca numirile pe care le face preşedintele României să facă obiectul unor dezbateri, iar persoanele să fie audiate în Parlament, în prealabil, de comisiile de specialitate, care să emită un aviz. Mi-aş dori foarte mult ca preşedintele României, care vine şi prezintă în Parlament mesaje, să nu întoarcă spatele după aceea Parlamentului şi să plece, ci să urmeze o dezbatere serioasă şi de fond", a mai spus Tăriceanu.

Liderul deputaţilor PNL le-a transmis membrilor Guvernului şi democrat-liberalilor să nu se aştepte 'la cel mai mic sprijin din partea PNL la nivelul Parlamentului' dacă îşi menţin actuala optică în ceea ce priveşte modernizarea României. "Vom da o luptă extrem de serioasă pe aceste subiecte, pentru că după o lungă perioadă de dictatură comunistă am crezut în final că România a intrat în rândul ţărilor democrate, moderne", a conchis Călin Popescu Tăriceanu.