Teste pentru cotă unică de 12%

Liderii PDL ar vrea să ia această măsură de la 1 ianuarie 2011
O primă veritabilă măsură anticriză ar putea fi luată de Guvernul Boc de la 1 ianuarie 2011. Surse politice au declarat ieri pentru Jurnalul Naţional că liderii PDL i-au comunicat deja preşedintelui Băsescu luni, la consultările de la Cotroceni, intenţia de a aplica această mă­sură, de reducere a cotei unice la 12%, de la 1 ianua­rie 2011. Propunerea, au relatat sursele respective, a fost prezentată preşedintelui Bă­sescu de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, retras acum în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDL. De altfel, in­for­maţia a fost parţial confirmată ieri şi de con­silierul premierului Boc pe probleme econo­mice, Andreea Paul Vass. Ea a spus însă că aceas­tă măsură este oarecum impusă de par­lamentarii PDL, care fac presiuni pentru sta­bilirea unei cote unice de 10%-12%. O de­cizie în acest sens, a susţinut Vass, s-ar putea lua doar dacă Guvernul va reuşi să găsească metode de a compensa pierderile care ar rezulta din reducerea cotei unice, estimate la 7-9 miliarde lei anual. "Atât timp cât nu reuşim să compensăm veniturile, este doar o presiune politică (n.r. - a parlamentarilor PDL)", a declarat Vass.     

Presiunea politică a parlamentarilor PDL la care s-a referit Andreea Paul Vass este mate­ria­lizată printr-un proiect de lege, iniţiat exact de  senatorii PDL, care propune introduce­rea unei cote unice de 10% la mai multe categorii de venituri: salariale, din drepturi de autor, din chirii etc. Explicaţia dată de iniţiatori este că astfel România ar deveni atrăgătoare pentru investitori, aceştia nemaiplecând să-şi înceapă afacerile în Bulgaria sau Ungaria, ţări în care cota unică este deja de 10%. Proiectul respectiv a primit de altfel săptămâna trecută un raport favorabil în Comisia de buget-finanţe a Sena­tului, urmând să ajungă în plen.

Confirmarea informaţiei că Executivul vrea să reducă cota unică şi nu că parlamentarii PDL ar fi cei care fac presiuni a venit de la li­de­rul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Deputa­tul a declarat ieri că "se fac simulări" în vederea scăderii cotei unice, şi nu este vorba de pre­siuni. "Nu există nici un fel de presiune din par­tea PDL. Consilierul premierului Andreea Paul Vass nu cred că ştie ea ce este în partid. Nu ştiu ca ea să aibă treabă cu partidul. Nu am auzit de presiuni. Se fac tot felul de socoteli, de calcule. (...) Există nişte simulări, dar, de la a face o si­mulare până la o decizie, este cale lungă. Deoacamdată cota rămâne 16%", a declarat pentru Mediafax Mircea Toader. O voce critică la adresa consilierului Andreea Vass a venit şi de la deputatul Sulfina Barbu, care a admis totuşi că varianta este viabilă. "PDL, după ce va ana­liza toate variantele, va ieşi cu o decizie", a spus Barbu. Teoria redu­cerii cotei unice nu este însă una considerată viabilă de către par­tenerii de coaliţie ai PDL, şi anume UDMR. De­putatul finanţist al UDMR, Peter La­ka­tos, spu­ne că Uniunea pledează pentru reduce­rea con­tribuţiilor sociale cu 3%, adică de la 43,6% la 41%, considerând că această măsură ar fi pro­fitabilă pentru firme şi ar duce la crearea mai multor locuri de muncă. UDMR mai sus­ţine şi majorarea salariilor mai mici de 1.000 de lei. Deo­camdată însă, discuţii privind astfel de mă­suri economice nu au avut loc la nivelul coa­liţiei.


Cota unică de 12%, propusă FMI de Guvern
Delegaţia FMI va începe miercuri o nouă vi­zită de evaluare a acordului cu FMI, pe ca­len­darul discuţiilor aflându-se şi propuneri­le Guvernului pentru modificarea fiscalităţii începând de anul viitor. Guvernul a propus FMI reducerea cotei unice de la 16% la 12%, creşterea salariului minim la 720 de lei şi reducerea contribuţiilor sociale de la 43,6% la 41%, au relatat pentru Jurnalul Naţional surse implicate în negocieri. "Ultimele două măsuri sunt sustenabile din punct de ve­de­re financiar, însă creşterea salariului minim va reduce şi mai tare la scăderea competiti­vităţii economiei româneşti", ne-au declarat sursele citate. Scăderea cotei unice va fi însă nuca tare a negocierilor, deoarece auto­ri­tăţile vor trebui să convingă FMI că vor găsi resurse suplimentare pentru a acoperi scăderile încasărilor bugetare. (Vali Blănaru)