Votul uninominal de care vorbesc toti politicienii cand vor sa intre in gratiile electoratului a devenit un amalgam de mituri prea putin explicate. In realitate, formula pentru care pledeaza majoritatea partidelor si societatea civila este cea a unui sistem mixt jumatate uninominal, jumatate pe liste de partid.
Romanii ar trebui sa hotarasca, prin referendum, daca vor sau nu vot uninominal. La prima vedere vor, dar ceea ce politicienii le spun ca este vot uninominal nu are legatura decat pe jumatate cu acest sistem electoral. Termenul de uninominal nu se refera nicidecum la un tip de vot, asa cum este el folosit, ci la un tip de circumscriptie. Mai exact, circumscriptia uninominala este cea care dispune de un singur mandat ce ii revine candidatului care intruneste cel mai mare numar de voturi.
UNINOMINALUL PUR. Ceea ce politicienii nostri numesc vot uninominal este de fapt o formula prescurtata si inexacta a formulei de sistem electoral majoritar uninominal. Exista trei tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt. Romania il aplica in momentul de fata pe cel proportional. Asta inseamna ca mandatele de parlamentar care revin unei circumscriptii electorale se impart proportional cu numarul de voturi pe care il obtine fiecare partid.
Sitemul majoritar se bazeaza, in schimb, pe principul "Castigatorul ia tot". Mai exact, unei circumscriptii ii revine un singur mandat, si acesta este castigat de candidatul care primeste cel mai mare numar de voturi.
Sistemul este cel folosit in Romania pentru alegerea unui primar. Sistemul majoritar poate avea si o formula plurinominala, cu liste, in care pentru fiecare circumscriptie exista mai multe mandate de distribuit. Lista care obtine cele mai multe voturi ia toate mandatele. Scrutinul majoritar uninominal poate fi organizat intr-un tur sau in doua tururi.
VOTUL PREFERENTIAL. Conform acestui sistem, in circumscriptiile cu un singur loc, alegatorii trebuie sa ierarhizeze candidatii pe o lista propusa de un partid, in functie de preferintele sale. Candidatul care intruneste cele mai multe voturi ca prima preferinta castiga mandatul.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE. Avantajul este simplitatea acestui sistem, iar candidatii vor fi mult mai bine cunoscuti de alegatori, nemaifiind ascunsi in listele de partid. Sitemul este insa avantajos pentru partidele mari, ai caror candidati sunt capabili sa castige in cat mai multe circumscriptii, indiferent care este diferenta de voturi fata de umatorul partid clasat. Intrucat in cazul unei circumscriptii se disputa un singur mandat si castigatorul ia tot, dezavantajul acestui tip de vot este acela ca nu vor fi reprezentati decat alegatorii care si-au dat votul castigatorului. Cum restul candidatilor sunt eliminati, alegatorii acestora nu vor avea reprezentare in Parlament. Faptul ca resturile se pierd inseamna dezavantajarea partidelor mici, cu putini alegatori. Acestea nu au nici o sansa sa acceada in Parlament, in timp ce in cazul unui sistem electoral de tip proportional, orice partid va avea reprezentanti in Legislativ, in limita pragului electoral. Doar doua tari europene folosesc exclusiv sistemul majoritar uninominal: Franta si Marea Britanie, dar majoritatea tarilor aplica un sistem combinat: majoritar si proportional cu liste de partid.
DISTORSIONARE. O prezentare a ProDemocratia arata in modul cel mai relevant cum un partid cu o reprezentare de sub 50% la nivel electoral poate castiga majoritatea mandatelor in Parlament, fiind necesar sa obtina victoria in majoritatea circumscriptiilor. Astfel, sa presupunem ca avem, intr-o circumscriptie uninominala, patru candidati reprezentand patru partide. Primul castiga 30% din voturi, al doilea si al treilea 25%, ultimul 20%. Conform sistemului majoritar, primul clasat primeste singurul mandat al circumscriptiei, in timp ce 70% din alegatori, care
i-au preferat pe ceilalti, raman nereprezentati. Daca situatia se multiplica in peste 50% din circumscriptii, rezulta ca un partid cu 30% din voturi, castiga peste jumatate din mandatele parlamentare.
MIXT CU COMPENSARE. Formula cea mai folosita este sitemul mixt. Asta inseamna alegerea a 50% dintre parlamentari in sistem majoritar uninominal, iar ceilalti fiind alesi prin sistem proportional. Acest sistem reduce "pierderile" la nivelul partidelor mici, dand si posibilitatea alegatorilor acestora de a fi reprezentati in Parlament. Modelul este propus de Asociatia ProDemocratia si prevede ca, daca intr-o circumscriptie se aleg zece reprezentanti, in prima etapa cinci sunt alesi uninominal, iar celelalte cinci mandate se redistribuie partidelor, in functie de rezultatele obtinute de candidatii lor in prima etapa. Astfel, si cei clasati pe locurile doi sau trei vor intra in Parlament, dar dezavantajul este ca partidele bine clasate vor porni dintr-o pozitie privilegiata, primind mai multe voturi la redistribuire. Asta va face ca reprezentarea in
Parlament sa fie data tot de sistemul proportional.
|
GERMANIA
|
|
Germania este un exemplu de sistem electoral mixt majoritar uninominal si
proportional pe liste. Camera inferioara a Parlamentului federal, Bundestagul are
598 de deputati, dintre care jumatate sunt alesi in
circumscriptii, prin scrutinul majoritar uninominal, iar restul proportional pe lista de partid. Fiecare alegator primeste doua buletine de vot, unul pentru candidatii individuali din circumscriptie si unul pentru lista de partid. Procentul de deputati obtinut de fiecare partid este dat de procentul pe tara la acest al doilea vot, astfel ca votul proportional este cel hotarator.
In Bundestag intra partidele care obtin la al doilea vot un procent de peste 5 la suta pe intreaga Germanie sau
cele care castiga cel putin 3 circumscriptii individuale.
|
|
PROIECTE DEPUSE IN PARLAMENT
|
 | Dan Marinescu/JURNALUL NATIONAL SUSTINERE. Pentru proiectul PC initiat si de Daniela Popa s-au strans 150.000 de semnaturi |
Presedintele Traian Basescu nu a lamurit ce sistem de vot ar prefera, astepand consultarea cu Parlamentul. In prezent, la Comisia parlamentara pentru elaborarea codului electoral exista patru proiecte de lege care prevad introducerea votului uninominal. Ele apartin PC, PSD (doua) si PNL. Proiectul conservatorilor propune introducerea votului uninominal mixt, pe lista si independent. El prevede ca senatorii se aleg prin scrutin uninominal majoritar cu un singru tur. Deputatii se aleg prin scrutin uninominal cu un singur tur si prin scrutin pe lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, in circumscriptii electorale. In cadrul fiecarui judet, numarul de deputati alesi prin scrutin uninominal cu un singru tur este egal cu numarul de senatori alesi. Norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. In cadrul unei circumscriptii electorale uninominale partidele si aliantele pot depune doar o singura candidatura pentru Camera si una pentru Senat. Candidatul independent poate participa la alegeri individual numai in scrutinul uninominal si daca este sustinut de cel putin 5% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permamente.
Proiectul PSD prevede ca membrii Parlamentului se aleg prin vot uninominal, norma de reprezentare pentru Camera fiind de un deputat la 75.000 de locuitori, iar pentru Senat de un senator la 150.000 de locuitori. O persoana poate candida fie pentru un madat de senator, fie pentru unul de deputat intr-o singura circumscriptie. Pot depune candidaturi partidele, iar independentii au nevoie de sustinerea a cel putin 5% din numarul total al alegatorilor inscrisi pe listele electorale permamente ale circumscriptiei in care candideaza. Ultimul proiect apartine PNL si se refera la introducerea votului uninominal la alegerile pentru consiliile locale. Votul se exercita numai pe baza cartii de alegator. Fiecare circumscpriptie electorala se imparte in colegii electorale. (Dana Piciu)
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
