x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Trădarea naţională" a lui Traian Băsescu

0
Autor: Andrei Badin 27 Apr 2009 - 00:00
Marius Popescu/Agerpres

"Cred că legea autonomiei culturale e o lege care trebuie să trecă prin Parlament cât mai rapid", a spus preşedintele Traian Băsescu sâmbătă la Congresul UDMR de la Cluj. Şeful statului şi-a schimbat poziţia cu 180 de grade. În ultimii ani, Băsescu a spus în repetate rânduri că autonomia culturală există, de fapt, şi că o lege specială pentru aşa ceva este "o glumă" şi, de fapt, ar masca autonomia teritorială.



"Am vorbit de autonomie atât cât o înţeleg eu şi care trebuie să fie egală în toate localităţile, eu n-am folosit niciodată acest termen de autonomie teritorială, care este al altora", a mai spus Traian Băsescu la Congresul UDMR. "În ce priveşte creşterea nivelului de autonomie, punctele noastre de vedere coincid, aşa cum nici punctele noastre de vedere cu privire la tratamentul minorităţilor nu diferă prea mult, avem doar termeni pe care îi traducem diferit uneori", a explicat preşedintele, cel care spunea acum câteva luni la Budapesta că minoritatea maghiară din România nu va primi "niciodată" autonomia.

AUTONOMIA CULTURALĂ CA AUTONOMIE TERITORIALĂ
În campania electorală prezidenţială din 2004, Traian Băsescu era un critic dur al autonomiei culturale pentru minoritatea maghiară. "Autonomia culturală este o glumă", spunea Traian Băsescu. "Povestea autonomiei culturale, care e dobândită de multă vreme, este doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială", spunea răspicat
actualul preşedinte. În 2004, Traian Băsescu îl acuza pe Adrian Năstase de ceea ce chiar domnia sa încearcă să facă azi, şi anume de a obţine voturile minorităţii maghiare.

ÎN 2004, TRĂDARE, ÎN 2009 - O URGENŢĂ
"Nu putem fi de acord cu ceea ce face Adrian Năstase, care a negociat, la Târgu Mureş, autonomia teritorială a ţării Secuilor în schimbul sprijinului politic al UDMR. Spune că a negociat autonomia culturală, dar asta trebuie să fie o glumă. Cine le-a luat maghiarilor autonomia culturală? Ce, s-a interzis ceardaşul în România? S-a interzis teatrul în limba maghiară la Târgu Mureş? Asta e doar o acoperire a autonomiei teritoriale, pe care, din informaţiile noastre, a discutat-o cu Marko Bela. Iar acceptarea autonomiei oricărei palme de pământ românesc este un act de trădare naţională", spunea Traian Băsescu în 2004.

BOC: ROMÂNIA NU ESTE "TEATRU DE ÎNCERCĂRI"
În 2006, europarlamentarul ungar Kinga Gal cerea, la Bucureşti, acordarea autonomiei culturale pentru minoritatea maghiară din România. Liderul PD, Emil Boc, şi preşedintele Traian Băsescu au respins o astfel de soluţie. Cel care este acum premier, şi anume Emil Boc, spunea atunci că "România nu poate fi teatru de încercări pentru aplicarea unor drepturi pe care alte state nu le-au acordat minorităţilor naţionale". La aceea vreme, deputatul PD Petre Străchinaru spunea că UDMR vrea, de fapt, autonomia teritorială.

PREŞEDINTELE NU ŞTIE DESPRE CE LEGE E VORBA
În discursul de la Congresul UDMR de la Cluj, Traian Băsescu a vorbit de legea autonomiei culturale. În realitate, acest proiect de lege nu există. Este vorba, de fapt, despre proiectul Legii privind statutul minorităţilor naţionale, întocmit de UDMR, care urmăreşte să ofere cadrul legislativ pentru autonomia pe criterii etnice a maghiarilor din România. Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prin dr Ioan Lăcătuşu, făcea o analiză a proiectului de lege, cerând  organizarea unor ample dezbateri publice, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Ioan Lăcătuşu spunea că "din Expunerea de motive nu rezultă că acest proiect a fost discutat şi cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale şi astfel documentul apare ca fiind numai «opera» reprezentanţilor minorităţii maghiare". Conform studiului, "în forma actuală, acest proiect legislativ pune foarte mult accentul pe ceea ce separă pe minoritari de majoritari, eludându-se total ceea ce îi uneşte; nu sunt preluate şi folosite concepte şi termeni precum: «Respectarea integrităţii teritoriale», «toleranţă», «dialog intercultural», «respect reciproc», «înţelegere», «cooperare, colaborare», «pluralism cultural», «coeziune socială», «respect reciproc» ş.a. Deoarece toate prevederile proiectului, în forma lui actuală, cuprind doar drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, apreciem că este necesar să se includă şi un capitol referitor la obligaţiile acestora în raport cu populaţia majoritară şi cu statul român".

PRIVILEGII PENTRU MINORITARI
În studiul său, Ioan Lăcătuşu spunea că prin proiectul de lege "nu se asigură egalitate între persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale şi cele aparţinând majorităţii, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (Titlul II, art 4, alin 2), ci doar privilegii pentru minoritari, în dauna majoritarilor; ar fi necesar ca în expunerea de motive să se menţioneze dacă în alte ţări europene există legi privind statutul minorităţilor, cu prevederi echivalente, deoarece legislaţia românească trebuie să se alinieze celei europene, inclusiv celei din acest domeniu; înaintea dezbaterii şi adoptării în Parlament a proiectului legii statului minorităţii naţionale propunem să se solicite avizul conform al organismelor abilitate ale Consiliului Europei". Lăcătuşu observa că "prevederea referitoare la folosirea limbii minoritare în raporturile cu autorităţile administrative în Convenţia-cadru este formulată într-o manieră foarte flexibilă, făcându-se menţiunile «în măsura posibilului» şi ţinând «seama de posibile dificultăţi de ordin financiar, administrativ, tehnic» etc"; în acest capitol din proiectul legii statutului minorităţilor naţionale folosirea limbii materne nu a fost preluată formularea din Conveţia-cadru "...dacă aceste persoane solicită acest lucru, şi acolo unde această cerere corespunde unei nevoi reale, părţile (n.n. - Statele semnatare ale Convenţiei-cadru) se vor strădui să asigure, în măsura posibilului, condiţii care să permită folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane şi autorităţile administrative" (Titlul II, art.10, alin 2).

PROIECTUL DE LEGE EXCEDE PREVEDERILE INTERNAŢIONALE
Concluzia lui Lăcătuşu este că, "în întregul său, proiectul actului normativ pune un accent exagerat pe drepturile colective ale minorităţilor naţionale, propunând o serie de concepte şi instituţii precum «Autonomia culturală», «Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale» ş.a., care excede cu mult prevederile internaţionale în materie. Astfel, în capitolul «Abordări şi concepte fundamentale», la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale", se precizează fără echivoc: "Implementarea principiilor enunţate în prezenta Convenţie-cadru se va face prin legislaţia naţională şi politici guvernamentale corespunzătoare. Ea nu implică recunoaşterea drepturilor colective: Accentul este pus pe protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care îşi pot exercita drepturile în mod individual şi în comun cu alţii (art. 3, paragraful 2). în această privinţă, Convenţia-cadru urmează abordarea textelor adoptate de alte organizaţii internaţionale". Contrar acestor prevederi, proiectul prevede constituirea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale, care "va avea un aparat propriu, finanţat din bugetul de stat", adică va fi un "stat în stat". (...) Contrar acestei precizări, proiectul legiferează separatismul educaţional, cultural, civic, contribuind la crearea unor bariere comunicaţionale între minoritate şi majoritate, cu efecte distructive, pe termen mediu şi lung".

DISCRIMINARE
Proiectul, observă Ioan Lăcătuşu, "pune accent pe obligativitatea consultării reprezentanţilor legitimi ai persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în luarea unor decizii ce privesc interesele lor identitare, dar nu prevede această obligativitate şi pentru autorităţile publice din localităţile şi judeţele unde minoritarii sunt numeric majoritari; în proiectul la care ne referim, nu sunt preluate prevederile art.20 din Convenţia-cadru, care stipulează că "în exercitarea drepturilor şi libertăţilor... orice persoană aparţinând minorităţilor naţionale va respecta legislaţia naţională şi drepturile celorlalţi, în special ale persoanelor aparţinând majorităţii sau altor minorităţi naţionale". (...)Prin conţinutul său actual, proiectul legii minorităţilor actuale nu asigură măsurile de protecţie, cu caracter normativ sau administatriv, prin care să se realizeze garantarea păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând majorităţii, din localităţile unde acestea sunt numeric minoritare, situaţie în care se află românii din judeţele Covasna şi Harghita.

Planurile maghiarilor

O declaraţie făcută anul trecut la un miting la Târgu Mureş de Gh. Frunda: "Acum 18 ani am redobândit terenurile luate abuziv, clădirile şcolilor, bisericilor, acum avem mai multe şcoli maghiare în Ardeal decât în perioada dintre cele două războaie mondiale. În peste o mie de localităţi avem inscripţii bilingve. În următorii patru ani va trebui să construim pe terenul autonomiei, trebuie să dobândim autonomie culturală şi teritorială"(...) "Acest drum trebuie continuat şi trebuie să obţinem cele două forme de autonomie - cea culturală, care este etnică, şi cea teritorială, care nu este etnică, dar care se completează reciproc."

"Povestea autonomiei culturale, care e dobândită de multă vreme, este doar pentru a acoperi discuţiile despre autonomia teritorială"
Traian Băsescu - 2004

"Cred că legea autonomiei culturale e o lege care trebuie să trecă prin Parlament cât mai rapid"
Traian Băsescu - 25 aprilie 2009

Citeşte mai multe despre:   basescu,   traian,   politic,   culturală,   naţionale,   culturale,   proiectul,   minorităţilor,   spunea,   autonomiei,   autonomia,   apartinand

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

ISU Bucureşti-Ilfov: În urma ploii abundente, un copac a căzut peste fire de electricitate

ISU Bucureşti-Ilfov: În urma ploii abundente, un copac a căzut peste fire de electricitate
ISU Bucureşti-Ilfov a intervenit, sâmbătă, pentru îndepărtarea unui copac căzut peste fire de electricitate şi a apei dintr-un demisol, în urma ploii abundente de sâmbătă de la prânz, au declarat, pentru...

Carosabil inundat cu aluviuni, pe Valea Prahovei. Trafic rutier îngreunat

Carosabil inundat cu aluviuni, pe Valea Prahovei. Trafic rutier îngreunat
Circulația rutieră se desfășoară cu dificultate, sâmbătă, pe DN 1 - Valea Prahovei, în zona localității Comarnic, după ce carosabilul a fost acoperit cu aluviuni. Centrul infotrafic din Inspectoratul...

Cîțu cere cultelor religioase susținere pentru accelerarea campaniei de vaccinare

Cîțu cere cultelor religioase susținere pentru accelerarea campaniei de vaccinare
Premierul Florin Cîțu a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că are o întâlnire acolo cu reprezentanții cultelor religioase cărora le cere susținere pentru accelerarea campaniei de vaccinare. În ce privește ritmul...

Răspunsul lui Ciolacu, întrebat pe cine preferă: Orban sau pe Cîțu

Răspunsul lui Ciolacu, întrebat pe cine preferă: Orban sau pe Cîțu
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, spune că nu intră în fișa postului său să urmărească lupta pentru șefia PNL. Întrebat, sâmbătă, la Craiova, dacă urmărește lupta pentru șefia PNL și pe cine ar...

Cod portocaliu de ploi puternice în Capitală

Cod portocaliu de ploi puternice în Capitală
Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare Cod portocaliu de ploi torențiale și grindină în București. Potrivit meteorologilor, sâmbătă între orele 16.05 - 17.00, în Bucureşti se vor...

Cod portocaliu de ploi puternice în 8 județe

Cod portocaliu de ploi puternice în 8 județe
Administrația Națională de Meteorologie a emis mai multe avertizări Cod portocaliu de ploi torențiale, grindină și vijelii în 8 județe. Un județ este sub alertă Cod galben. Potrivit meteorologilor, o...

Ce aşteptări au primarii de la celebrul PNRR. Primăriile vor avea un fond special și pot accesa bani

Ce aşteptări au primarii de la celebrul PNRR. Primăriile vor avea un fond special și pot accesa bani
Primarii au la dispoziție un fond special de unde pot lua bani din PNRR. Ar veni cam 18 milioane pentru fiecare reşedinţă de judeţ. Mai sunt şi alte 2 miliarde de euro, cu atribuire prin Ministerul Fondurilor...

Orban iartă, dar nu uită: Am fost abandonat la negocieri de Bogdan, Turcan, Sighiartău

Orban iartă, dar nu uită: Am fost abandonat la negocieri de Bogdan, Turcan, Sighiartău
Președintele PNL, Ludovic Orban, aruncă în lupta internă toate armele și lansează atacuri dure la adresa Ralucăi Turcan, a lui Rareș Bogdan și a lui Robert Sighiartău. „Am fost lăsat singur”, spune Orban....

Dan Barna a fost voluntar la caravana vaccinării într-o comună sibiană

Dan Barna a fost voluntar la caravana vaccinării într-o comună sibiană
Vicepremierul Dan Barna a făcut voluntariat, sâmbătă, la caravana vaccinării din comuna Micăsasa, judeţul Sibiu. El a scris pe pagina sa de socializare că i-a ajutat pe vârstnici să completeze formularele...

Orban, reacție după trădarea lui Turcan: Nu am obiceiul să regret

Orban, reacție după trădarea lui Turcan: Nu am obiceiul să regret
Președintele PNL, Ludovic Orban, a fost întrebat, sâmbătă, la Botoșani, dacă se simte trădat de Raluca Turcan, care îl va susține la alegerile interne pe Florin Cîțu, și dacă regretă că a sprijinit-o să...

Carambol cu patru mașini, pe DN 1, în Sibiu: O fetiță a fost rănită

Carambol cu patru mașini, pe DN 1, în Sibiu: O fetiță a fost rănită
O fetiță de 12 ani a fost rănită, sâmbătă, în urma unui carambol în care au fost implicate patru mașini, pe DN 1, în apropiere de sensul giratoriu cu DN 7. Accidentul rutier s-a produs după ce un sibian...

Cod portocaliu de ploi torențiale la mare și la munte

Cod portocaliu de ploi torențiale la mare și la munte
Mai multe localități de pe litoral, dar și din zonele turistice de la munte sunt sub atenționare cod portocaliu, sâmbătă la amiază, fiind prognozate ploi torențiale în județele Alba și Constanța. Mai...

Orban: Nu există două tabere în PNL, iar preşedintele Iohannis nu se implică în alegeri cum nu s-a implicat nici în 2017

Orban: Nu există două tabere în PNL, iar preşedintele Iohannis nu se implică în alegeri cum nu s-a implicat nici în 2017
Preşedintele Klaus Iohannis nu se implică în campania din interiorul PNL, aşa cum nu s-a implicat nici în 2017 a precizat, sâmbătă, la Botoşani, liderul partidului, Ludovic Orban. În opinia lui Orban,...

Coronavirus: 127 de cazuri noi și 5 decese în ultimele 24 de ore

Coronavirus: 127 de cazuri noi și 5 decese în ultimele 24 de ore
În ultimele 24 de ore s-au înregistrat, în România, 127 de cazuri noi de coronavirus, iar cinci români au murit. Grupul de Comunicare Strategică raportează, sâmbătă, și 118 decese anterioare. Până...

Orban, întrebat dacă îl mai ascultă Cîțu: Normal, suntem colegi

Orban, întrebat dacă îl mai ascultă Cîțu: Normal, suntem colegi
Președintele PNL, Ludovic Orban, a fost întrebat, sâmbătă, la Botoșani, dacă mai are înțelegere la Guvern și dacă îl mai ascultă premierul Florin Cîțu, cei doi fiind contracandidați pentru funcția de...
Serviciul de email marketing furnizat de