Traian Băsescu, o lună pe tuşă

RETRO 2007 ● Suspendat de Parlament, trimis de popor inapoi la Cotroceni
Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie anul trecut, fiind o premieră pe scena politică romănească. La iniţiativa PSD, şeful statului a fost pus pe tuşă de Parlament timp de o lună, reuşind să se intoarcă la Cotroceni graţie voturilor romănilor de la referendumul de la 19 mai. Pentru că a aralizat intreaga viaţă politică şi a dat naştere unor aprige conflicte, Jurnalul Naţional declară suspendarea preşedintelui scandalul politic al anului 2007.


După aproape doi ani in care scena politică a fost acaparată de conflictul dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu şi de frecuşurile din sănul Alianţei PNL-PD, totul a explodat in momentul in care social-democraţii lui Mircea Geoană au hotărăt să pornească demersul privind suspendarea din funcţie a şefului statului. Deşi demarată cu dificultate, in interorul PSD existănd voci impotrivă (Grupul de la Cluj), acţiunea a fost pusă in cele din urmă in practică, primind sprijinul anunţat al PC şi PRM şi, tacit, al PNL, de partea cealaltă a baricadei rămănănd PD. Din acest moment, criza politică s-a accentuat şi demersul suspendării declanşează o serie de evenimente: PD este scos de la guvernare, Alianţa D.A. se rupe, PNL face guvernul cu UDMR, susţinut de PSD, Claudiu Săftoiu işi dă demisia de la şefia Serviciului de Informaţii Externe, alegerile europarlamentare, programate pentru 13 mai, sunt amănate pentru toamnă. Conştienţi că, in cazul in care se va ajunge la referendum, preşedintele va fi greu de demis, pesediştii au incercat cu disperare să schimbe Legea referendumului astfel incăt şeful statului să fie mai uşor de demis, dar fără succes. De fiecare dată, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale modificările aduse Legii referendumului. Suspendarea a fost adoptată fără probleme in Parlament, o lună Băsescu s-a duelat, in campanie, cu cei "322" de parlamentari, iar la referendum a căştigat fără probleme. O cronologie a evenimentelor arată de unde a pornit scandalul suspendării, cum s-a desfăşurat şi cum s-a terminat.


11 IANUARIE. Secretarul executiv al PD Elena Udrea declară intr-o emisiune la Antena 3 că şi-a amintit că, in perioada in care ea era consilier la Cotroceni, şef al Cancelariei prezidenţiale, premierul Tăriceanu i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu "o scrisoare in care ii cerea să intervină la Parchetul General pentru Dinu Patriciu şi chiar cerea date din proces".


12 IANUARIE. Premierul Tăriceanu cataloghează drept "o făcătură" acuzaţiile Elenei Udrea.


17 IANUARIE. Preşedintele Traian Băsescu anunţă, intr-o conferinţă de presă, că a trimis la Guvern raportul şi cardul de corespondenţă privată cu premierul, precizănd că semnificaţia cardului era că Tăriceanu ii propunea un parteneriat cu oligarhii. Şeful statului flutură biletul in faţa camerelor, dezvăluind conţinutul acestuia.


18 IANUARIE. In urma scandalului "Bileţelul", PSD decide să declanşeze procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu. Preşedintele PC, Dan Voiculescu, il acuză pe preşedintele Băsescu de trafic de influenţă, susţinănd că şeful statului i-ar fi cerut, printr-un bilet, fostului ministru al Economiei Codruţ Şereş să intervină in favoarea unui grup de interese.

AUTORII. Pesediştii, cei care au iniţiat demersul de suspendare din funcţie a şefului statului

20 IANUARIE. La PSD se formează un comitet de jurişti pentru redactarea sesizării către Curtea Constituţională in vederea demersului de suspendare.


22 IANUARIE. Preşedintele Traian Băsescu, intr-un interviu acordat Rodicăi Culcer la TVR, il numeşte pe Ion Iliescu "bătrănul edec" şi l-a acuzat că pregăteşte o lovitură de stat prin schimbarea Legii referendumului.


23 IANUARIE. Liderul conservator, Dan Voiculescu, anunţă că PC doreşte suspendarea preşedintelui deoarece şeful statului se face vinovat de subminarea economiei naţionale şi de fals in declaraţii.


26 IANUARIE. Mircea Geoană anunţă că PSD a străns semnăturile a cel puţin o treime dintre parlamentari, necesare iniţierii procedurii de suspendare.


29 IANUARIE. PD decide să participe pe liste proprii la alegerile pentru Parlamentul European. Tăriceanu declară că decizia PD de a participa pe liste proprii la alegerile pentru PE "subminează puternic Alianţa".


31 IANUARIE. Traian Băsescu il acuză pe Mircea Geoană că s-a aşezat in "remorca unor vechi mentalităţi ale PSD", fiind manipulat politic de Ion Iliescu, constituţional de Antonie Iorgovan, precum şi de Viorel Hrebenciuc, care promite că ii adună voturi in Parlament.


5 FEBRUARIE. Mircea Geoană anunţă că specialiştii jurişti ai partidului au finalizat forma juridică a sesizării ce va fi trimisă Curţii Constituţionale.


10 FEBRUARIE. Emil Boc susţine că, dacă la referendum Traian Băsescu este reconfirmat in funcţie, Curtea Constituţională ar trebui să stabilească dacă trebuie dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri anticipate.


12 FEBRUARIE. Conducerea PSD aprobă documentul de sesizare a Curţii Constituţionale, structurat pe şase capitole, după consultări cu PRM şi PC. Semnat de 182 de parlamentari ai PSD şi PRM, documentul cuprinde 27 de capete de acuzare la adresa lui Traian Băsescu, printre acestea numărăndu-se arogarea calităţii de "preşedinte-jucător", "deturnarea voinţei electoratului" la alegerile din 2004, blocarea Parlamentului prin incercările de revocare a preşedinţilor celor două Camere, solicitarea adresată premierului Tăriceanu de a-şi da demisia şi intenţia de declanşare a alegerilor anticipate şi incercarea de a se substitui Guvernului. Totodată, Băsescu este acuzat de protejarea intereselor "mafiote" (intervenţia in favoarea firmei ALRO Slatina, prin intermediul foştilor săi consilieri, Theodor Stolojan şi Elena Udrea), folosirea serviciilor de informaţii pentru "a supraveghea informativ clasa politică" şi păstrarea memoriului Petromidia "fie pentru a-l şantaja pe premierul neascultător, fie pentru a-l compromite".

13 FEBRUARIE. Secretarul general al PSD Titus Corlăţean declară că liderii social-democraţi iau in calcul posibilitatea solicitării infiinţării unei comisii parlamentare de anchetă in cazul procedurii privind suspendarea din funcţie a preşedintelui.


14 FEBRUARIE. Băsescu pledează, intr-un discurs in Parlament, pentru reformarea clasei politice şi lansează procedura de organizare a unui referendum pentru introducerea votului uninominal.

IN FUNCŢIE. Deşi demersul PSD nu şi-a atins scopul, Mircea Geoană a rămas liderul partidului

18 FEBRUARIE. Mircea Geoană declară şi el că social-democraţii vor cere infiinţarea comisiei de anchetă parlamentară, pe care a denumit-o "Comisia Watergate".


26 FEBRUARIE. PSD decide să nu mai propună infiinţarea unei comisii de anchetă in ceea ce priveşte suspendarea preşedintelui, dar să susţină instituirea acesteia dacă vor exista propuneri in acest sens din partea altor partide.


28 FEBRUARIE. Parlamentarii se intrunesc in şedinţă comună pentru prezentarea propunerii de suspendare. Şeful statului nu participă la şedinţă. Parlamentarii PNL poartă papioane, motivul invocat de vicepreşedintele Crin Antonescu fiind "frustrarea" preşedintelui Băsescu in legătură cu acest obiect vestimentar purtat de Tăriceanu. La solicitarea PC, senatorii şi deputaţii aprobă infiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu, liderul PC, Dan Voiculescu, fiind ales preşedinte al comisiei.


12 MARTIE. Guvernul decide amănarea euroalegerilor pentru semestrul al doilea al anului.


13 MARTIE. Premierul Tăriceanu solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională intre preşedintele Romăniei şi Guvern. Premierul apelează la acest demers in urma refuzului preşedintelui de a-l numi pe Adrian Cioroianu in funcţia de ministru de Externe, in locul lui Mihai Răzvan Ungureanu.


14 MARTIE. La o zi după audierea directorului SIE, Claudiu Săftoiu, in Comisia de anchetă, presa relatează că acesta ar fi spus că Serviciul pe care il conduce deţine tehnici de interceptări telefonice şi că ascultările pe care le-a decis au fost efectuate cu mandat de la procuror, deşi legea prevede obligativitatea unui mandat judecătoresc.


15 MARTIE. Preşedintele Comisiei de anchetă, Dan Voiculescu, trimite două scrisori preşedinţilor Camerelor Parlamentului, susţinănd că in urma audierilor de la comisie ar rezulta informaţii privind posibile fapte grave de incălcare a normelor privind drepturi fundamentale. Dan Voiculescu precizează că directorul SIE, Claudiu Săftoiu, audiat de membrii comisiei, a prezentat "o serie de informaţii care exced competenţa comisiei". "Dialogul pe care l-am avut cu domnul Săftoiu ne-a permis să luăm la cunoştinţă faptul că SIE deţine tehnică proprie de interceptare, aşa cum rezultă din stenograma audierii, pagina 11, şi că SIE efectuează interceptări in baza unui mandat al Procurorului General al Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt menţionat in stenogramă", scria Dan Voiculescu.


19 MARTIE. Claudiu Săftoiu işi dă demisia din funcţia de director al SIE, in ziua in care cotidianul Adevărul publică stenograma audierii acestuia la Comisia de anchetă.


21 MARTIE. Curtea Constituţională decide, in urma sesizării PD, că este legală constituirea comisiei de anchetă privind suspendarea preşedintelui.

ZIUA SUSPENDÃ...RII. La mitingul din Piaţa Universităţii, Theodor Stolojan i-a dat o mănă de ajutor lui Băsescu

21 MARTIE. Dan Voiculescu, preşedintele Comisiei de anchetă privind suspendarea din funcţie a preşedintelui, anunţă că raportul adoptat de comisie conchide că Băsescu a incălcat Constituţia şi că este implicat in fapte de natură penală, fapt ce justifică solicitarea suspendării din funcţie. Intre cele 19 fapte grave de incălcare a Constituţiei identificate de membrii Comisiei in raportul de 700 de pagini se numără: adoptarea de către preşedintele Băsescu a unei "atitudini de partizanat politic", "deturnarea voinţei electoratului", după alegerile parlamentare din noiembrie 2004, "intervenţia brutală in activitatea Parlamentului", aducerea de "grave prejudicii" unor instituţii ale statului prin calificarea Parlamentului ca fiind "o şandrama intrată in moarte clinică", "refuzul nejustificat" de a numi miniştrii propuşi de premier, participarea "abuzivă" la şedinţe ale Guvernului şi "subordonarea" serviciilor de informaţii. De asemenea, preşedintului i se mai impută că "a solicitat imperativ" directorilor SIE, SRI şi DGIPI să işi depună demisiile, "a periclitat existenţa unei justiţii independente", "a timorat Curtea Constituţională", "a acceptat efectuarea unor interceptări ilegale şi a favorizat diverşi agenţi economici".
1 aprilie. - PD este scos de la guvernare. Premierul Tăriceanu anunţă că va prezenta Parlamentului formula unui nou Guvern constituit din reprezentanţi ai PNL şi UDMR.


3 APRILIE. Cabinetul Tăriceanu II PNL-UDMR este aprobat de Parlament, cu sprijinul PSD.


5 APRILIE. Curtea Constituţională dă aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, judecătorii constatănd anumite incălcări constituţionale, dar nu "incălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a preşedintelui Romăniei". Curtea stabileşte că prerogativele constituţionale şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea de către electoratul intregii ţări ii impun preşedintelui să aibă un rol activ, prezenţa lui in viaţa politică neputănd fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar.


17 APRILIE. Preşedintele Băsescu declară că, la cinci minute după ce Parlamentul ar decide suspendarea sa, va demisiona din funcţie, pentru a lăsa electoratul să judece cine este mai potrivit: preşedintele Romăniei sau "cine ştie cine".


18 APRILIE - Geoană il acuză pe Băsescu că a cerut serviciilor de informaţii date compromiţătoare despre judecătorii Curţii Constituţionale şi prezintă in acest sens două note ale prim-adjunctului directorului SRI Florian Coldea. Băsescu respinge categoric acuzaţiile lui Geoană.


19 APRILIE. In absenţa preşedintelui Băsescu, Parlamentul aprobă hotărărea de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu, cu 322 de voturi "pentru" şi 108 voturi "impotrivă". Negociatorul-şef al PSD, Viorel Hrebenciuc, face calculele şi apreciază că minimum 15 parlamentari ai PD şi PLD au votat "pentru".


19 APRILIE. Preşedintele Traian Băsescu nu işi prezintă demisia in cele cinci minute scurse de la aprobarea in Parlament a deciziei de suspendare a sa din funcţie.


20 APRILIE. Curtea Constituţională constată că au fost indeplinite procedurile privind suspendarea şefului statului. Preşedintele Senatului, pesedistul Nicolae Văcăroiu, devine preşedinte interimar. Băsescu contestă la Curtea Constituţională suspendarea sa din funcţie, insă Curtea ii respinge contestaţia, considerănd-o "inadmisibilă".


9 MAI. Traian Băsescu ii nominalizează, in cadrul discursului susţinut la mitingul de la Cluj-Napoca, pe "oligarhii" care "indreaptă decizia politică spre interesele lor, şi nu spre interesul general": Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Ioan Popescu, Dan Voiculescu, Verestoy Attila, Viorel Hrebenciuc şi Ion Iliescu. Viorel Hrebenciuc işi cere scuze de la membrii PD pentru faptul că a negociat cu Traian Băsescu ieşirea acestei formaţiuni de la guvernare, acuzăndu-l pe şeful statului că "este dovada vie a faptului că alcoolul consumat excesiv dăunează grav sănătăţii mintale".


13 MAI - Traian Băsescu le spune celor 25.000 de oameni aflaţi in Piaţa Unirii din Iaşi că aceia care au votat suspendarea sa din funcţie sunt "oligarhii tranziţiei", cei 322 crezănd că ii mai pot umili pe romăni nerespectăndu-le votul.


19 MAI. Ziua referendumului. Conform exit-poll-ului realizat de CURS şi CCSB, la comanda Antena 1 şi TVR 1, 78,1 % dintre cetăţenii prezenţi la urne au votat impotriva demiterii preşedintelui Băsescu, iar 21,9 % "pentru". Traian Băsescu declară, după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor, că a obţinut la referendum cu aproximativ un milion mai multe voturi decăt la alegerile prezidenţiale din 2004 şi că are o singură concluzie: romănii vor modernizarea clasei politice, adică introducerea votului uninominal şi revizuirea Constituţiei.

Referendum

INCIDENT. O mitralieră a fost pierdută de cei care asigurau la miting protecţia preşedintelui suspendat

Citește pe Antena3.ro

Zeci de gardieni din Squid Game, văzuți pe străzile din București. Imaginile au devenit virale pe internet