Unicameralul, sub preş

Senatorii PD-L i-au cerut lui Emil Boc să le spună dacă "vor fi desfiinţaţi", ca urmare a re­ferendumului pentru Parlament unicameral. Emil Boc a dat asigurări că nu există şanse pentru adoptarea în Parlament a noii Constituţii. PD-L a refuzat în Parlament să îşi asume un proiect de lege pentru desfiinţarea Senatului.

După ce a fost adoptat cu largă majoritate referendumul pentru reducerea nu­mă­ru­lui de parlamentari şi pentru trecerea la Parlament unicameral, desfăşurat, cum se ştie, în ziua alegerilor prezidenţiale, la iniţiativa lui Traian Băsescu, PD-L nu dă semne că ar depune eforturi pentru a concretiza rezultatul referen­du­mului într-o revizuire a Constituţiei. Oficial, liderii partidului susţin că promovează cu tărie re­forma Parlamentului, şi au depus, încă din 21 decembrie, la secretariatul Camerei Deputaţilor, un proiect de înfiinţare a unei comisii speciale pentru revizuirea Constituţiei, care să fie forma­tă din 21 de membri, reprezentanţi ai partidelor, Preşedinţiei şi Avocatului Poporului.

Proiectul gru­purilor parlamentare ale PD-L a fost însă respins de membrii PSD, PNL şi UDMR din Bi­rou­rile Parlamentare ale Camerei şi Sena­tului, care au considerat că revizuirea Consti­tuţiei este o pro­cedură amplă, care trebuie ana­lizată şi de co­misiile juridice, şi de specialişti în Dreptul Cons­ti­tuţional. Însă, aşa cum se arată în stenograma şedinţei comune a Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 decembrie, chiar reprezentanţii PD-L au marşat la tergiversarea proiectului de înfiinţare a comisiei, care a fost amânat pentru o dată neclară, undeva la finalul lunii martie.


PD-L REFUZĂ SĂ-ŞI ASUME LEGEA
Concret, Adrian Năstase a propus în cadrul şe­dinţei ca, pentru simplificarea procedurilor, PD-L să îşi asume revizuirea Constituţiei printr-un proiect de lege care să prevadă desfiinţarea Sena­tului şi reducerea numărului de parlamentari la 300, conform cu rezultatul referendumului de la alegerile prezidenţiale. "Cred că este important să stabilim dacă este vorba de un demers al PD-L-ului, atunci PD-L-ul trebuie să vină cu un proiect de revizuire a Constituţiei şi nu mai avem nevoie de comisie specială şi intrăm direct la vot. Şi vedem dacă propunerea respectivă obţine două treimi în fiecare Cameră şi se merge cu le­gea respectivă mai departe sau dacă este vorba de o propunere agreată, o propunere care vine în ur­ma unei consultări din partea liderilor gru­pu­ri­lor parlamentare, şi atunci se realizează Co­mi­sia comună pentru revizuirea Constituţiei", a pro­pus vicepreşedintele Camerei, Adrian Năs­ta­se.

Replica venită din partea reprezentanţilor PD-L a fost una interesantă, şi anume aceea că de­mocrat-liberalii refuză calea mai simplă a pro­mo­vării unui proiect de lege, şi că nu doresc să îşi asume singuri revizuirea Constituţiei, variantă calificată de secretarul executiv al PD-L, Mircea Toader, drept "deplasată". "Noi am procedat re­gu­lamentar, chiar dacă subiectul este de mare im­portanţă, cred că era momentul să discutăm despre această revizuire. Ne-am bazat, sigur, şi pe rezultatul referendumului care obligă, până la urmă, Parlamentul să reuşească să respecte ceea ce a hotărât electoratul, dar, ca să răspund şi dom­nului Verestóy, nu ne putem retrage propu­ne­rea noastră. Poate să meargă la Comisia ju­ri­di­că, acolo fiecare partid are reprezentanţii săi, sun­tem de acord să se modifice în aşa fel încât să poată să îmbrace complet toate solicitările co­le­gi­lor noştri. Este un punct de plecare, şi de aici putem ajunge în mod special. Ceea ce spune domnul Năstase, adică noi propunem comisia, noi propunem şi Constituţia, mi se pare puţin deplasat", a spus Mircea Toader.


SENATORII PD-L VOR SĂ ŞTIE CE SE VA ÎNTÂMPLA CU EI
Faptul că democrat-liberalii încearcă să amâne revizuirea Constituţiei are explicaţii pragmatice: PD-L nu are voturi suficiente pentru a trece prin Parlament un asemenea proiect, căruia i se opun PSD, PNL şi chiar şi UDMR, şi, în plus, chiar senatorii PD-L nu agreează ideea de a vota pentru desfiinţarea propriilor locuri de muncă. La ultima întâlnire a senatorilor PD-L cu premierul Emil Boc, desfăşurată la începutul dezbaterilor pe legea bugetului, mai mulţi parlamentari democrat-libe­rali i-au cerut liderului partidului să le spună ce se va întâmpla cu ei, având în vedere că, potrivit referendumului de revizuire a Constituţiei, Camera Superioară ar urma să fie desfiinţată. Profitând de faptul că aproape toată lumea era supărată, deoarece premierul ceruse să nu depună amendamente la legea bugetului pentru că nu sunt bani, senatorii au bătut apropouri destul de lipsite de subtilitate. "Păi nu mai cerem bani, că oricum pe noi ne desfiinţează", a spus senatorul de Prahova George Severin. Conform unor surse participante la şedinţă, senatorul Severin i-a cerut lui Emil Boc să spună ce se va întâmpla cu Senatul, spunând că "el vrea să ştie dacă e cazul să îşi facă dosar de pensionare sau nu", ar­gu­men­tând că a cheltuit mulţi bani în campania electorală şi trebuie să-şi facă socotelile în eventualitatea în care va fi desfiinţată insti­tuţia în care activează. Surse participante la şedinţa democrat-liberalilor au declarat pentru Jurnalul Naţional că Emil Boc a încercat să îi liniştească pe senatori, dându-le de înţeles că există şanse minime pentru ca refe­rendumul din decembrie să fie pus în practică, având în vedere că pentru revizuirea Constituţiei este nevoie de două treimi din voturile parlamentarilor, or, în condiţiile în care PSD şi PNL s-au declarat împotriva Parlamentului unicameral, PD-L nu crede că va reuşi să îşi promoveze proiectul de revizuire. "Să vedem ce va fi, facem comisia constituţională, va intra proiectul în dezbatere, oricum avem nevoie de două treimi din voturi în Parlament şi nu avem aceste voturi", le-a spus Emil Boc senatorilor îngrijoraţi că îşi vor pierde posturile. Sursele citate susţin că preşedintele PD-L a ţinut să le dea de înţeles senatorilor săi că şi la alegerile din 2012 se va merge pe formula Parlamentului bicame­ral, deci Senatul nu va dispărea până în 2016. "Oricum, toţi veţi avea locurile asigurate în orice situaţie", ar fi spus Boc în cadrul şedinţei.


BOC ŞI "PROIECTUL ESENŢIAL"
După ce aceste informaţii au fost publicate în ediţia online de vineri a Jurnalului Naţional, Emil Boc ne-a trimis un drept la replică, în care precizează că "primul-ministru şi preşedintele PD-L, Emil Boc, s-a pronunţat public pentru susţinerea Parlamentului unicameral şi pentru respectarea voinţei românilor exprimată în cadrul referendumului organizat la 22 noiembrie 2009". "Afirmaţiile atribuite premierului Emil Boc în cadrul articolului cu titlul «Nici Boc nu crede în Parlamentul unicameral» nu sunt adevărate şi reprezintă o diversiune. Resping orice încercare de otrăvire a dezbaterii publice prin ştiri pe surse şi de compromitere a acestui proiect politic esenţial pentru reformarea Parlamentului", afirmă premierul Emil Boc.