Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CONTESTAŢIE ● Mai multe prevederi nemulţumesc PRM 015Fi PC
La numai două zile după ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor, legea privind alegerea senatorilor, deputaţilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal a fost atacată la Curtea Constituţională.
La numai două zile după ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor, legea privind alegerea senatorilor, deputaţilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal a fost atacată la Curtea Constituţională.
CONTESTAŢIE ● Mai multe prevederi nemulţumesc PRM 015Fi PC
La numai două zile după ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor, legea privind alegerea senatorilor, deputaţilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal a fost atacată la Curtea Constituţională.
Aşa cum a anunţat încă din şedinţa de plen în care a fost adoptată Legea votului uninominal, PRM sprijinit de PC a contestat-o ieri la Curte. Pentru că, potrivit legii, era nevoie de susţinerea a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, lista senatorilor care au susţinut acest demers a fost semnată de întreg grupul parlamentar al PRM – 16, alături de nouă senatori PC, dar şi de independentul Dan Claudiu Tănăsescu, fost peremist. "PRM a fost singurul partid care s-a pronunţat împotriva votului uninominal... Ne-am asumat această responsabilitate pentru a exprima voinţa celor 12 milioane de alegători care au refuzat să se prezinte la referendumul pentru introducerea votului uninominal", a spus vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş.
NECONSTITUŢIONAL. Cererea de examinare a legii privind introducerea votului uninominal a fost axată pe şase capitole, care fac referire la 12 articole ale legii. Astfel, în sesizarea depusă la Curte se arată că articolul din noua lege electorală care le impune candidaţilor să depună minimum cinci salarii minime brute pe ţară violează articolul 4 din Constituţie, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere. De asemenea, articolul din lege care prevede un prag electoral alternativ a fost considerat neconstituţional de senatorii PRM şi PC pentru că "încalcă norma constituţională care consacră caracterul egal al votului, creându-se o discriminare". "Atribuirea mandatului în condiţiile în care un candidat a obţinut majoritatea într-o circumscripţie este condiţionată de îndeplinirea de către competitorul care l-a propus a pragului alternativ, ceea ce încalcă voinţa direct exprimată a electoratului", se mai arată în contestaţie.
De asemenea, senatorii au considerat că delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre de Guvern încalcă prevederile din Constituţie potrivit cărora sistemul electoral poate fi reglementat doar prin lege. "Articolul 77, care se referă la modificări ale Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este neconstituţional... Prin alegerea prin vot uninominal a preşedintelui Consiliului Judeţean, acesta capătă un caracter instituţional propriu, nemaifiind membru al CJ, instituţia ca atare nefiind prevăzută în Constituţie", au mai susţinut contestatarii, cerând Curţii Constituţionale să reaprecieze constituţionalitatea întregii legi în ansamblul ei.
La numai două zile după ce a fost adoptată de Camera Deputaţilor, legea privind alegerea senatorilor, deputaţilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal a fost atacată la Curtea Constituţională.
Aşa cum a anunţat încă din şedinţa de plen în care a fost adoptată Legea votului uninominal, PRM sprijinit de PC a contestat-o ieri la Curte. Pentru că, potrivit legii, era nevoie de susţinerea a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, lista senatorilor care au susţinut acest demers a fost semnată de întreg grupul parlamentar al PRM – 16, alături de nouă senatori PC, dar şi de independentul Dan Claudiu Tănăsescu, fost peremist. "PRM a fost singurul partid care s-a pronunţat împotriva votului uninominal... Ne-am asumat această responsabilitate pentru a exprima voinţa celor 12 milioane de alegători care au refuzat să se prezinte la referendumul pentru introducerea votului uninominal", a spus vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş.
NECONSTITUŢIONAL. Cererea de examinare a legii privind introducerea votului uninominal a fost axată pe şase capitole, care fac referire la 12 articole ale legii. Astfel, în sesizarea depusă la Curte se arată că articolul din noua lege electorală care le impune candidaţilor să depună minimum cinci salarii minime brute pe ţară violează articolul 4 din Constituţie, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere. De asemenea, articolul din lege care prevede un prag electoral alternativ a fost considerat neconstituţional de senatorii PRM şi PC pentru că "încalcă norma constituţională care consacră caracterul egal al votului, creându-se o discriminare". "Atribuirea mandatului în condiţiile în care un candidat a obţinut majoritatea într-o circumscripţie este condiţionată de îndeplinirea de către competitorul care l-a propus a pragului alternativ, ceea ce încalcă voinţa direct exprimată a electoratului", se mai arată în contestaţie.
De asemenea, senatorii au considerat că delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre de Guvern încalcă prevederile din Constituţie potrivit cărora sistemul electoral poate fi reglementat doar prin lege. "Articolul 77, care se referă la modificări ale Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, este neconstituţional... Prin alegerea prin vot uninominal a preşedintelui Consiliului Judeţean, acesta capătă un caracter instituţional propriu, nemaifiind membru al CJ, instituţia ca atare nefiind prevăzută în Constituţie", au mai susţinut contestatarii, cerând Curţii Constituţionale să reaprecieze constituţionalitatea întregii legi în ansamblul ei.
